Legendele vechi, nordice, spun că urșii abia așteptau apariția leurdei, să se înfrupte cu frunzele ei, fiind un real medicament purificator dupa perioada lunga de hibernare , de aceea este denumită și usturoi de urs.
Leurda este bogată in vitaminele A și C, complexul de vitamina B, calciu, fier, fosfor, sodiu, cupru, ulei etiric si alicina, fiind un foarte bun remediu natural impotriva mai multor afectiuni.
- Este benefică îi tratarea afecțiunilor gastrointestinale cum ar fi: tratarea indigestiei, a balonării și dizenteriei, a insuficienței biliare, a colicilor abdominali, a distrugerii viermilor intestinali.
- Are proprietăți depurative, purifică sângele, intestinele, ficatul, rinichii și vezica urinară, reduce hipertensiunea arterială, scade nivelul colesterolului și previne accidentele vasculare.
- Ajută la tratarea insomniei, a starilor depresive și de anxietate și a lapsusurilor.
- Este un puternic remediu natural împotriva gripelor, răcelilor, sau a infecțiilor căilor respiratorii.
- Este un puternic stimulent al memoriei, previne chiar și boala Alzheimer, dacă este consumată regulat.
- Folosita sub formă de cataplasme, vindecă răni, eczeme, herpesuri și alte afecțiuni ale pielii, fiind benefică chiar și împotriva reumatismului.
Mai citiți și:
Urzicile și importanța lor terapeutică primăvara!
Cum și pentru ce se întrebuințează leurda?
Frunzele de leurdă proaspete se consumă primăvara, într-o cură de 3-4 săptămâni, fiind amestecate cu diferite preparate culinare: salate de crudităţi, supe, ciorbe, piure (în asociere cu urzica vie), găluşte, chiftele, perişoare, cartofi, tocane cu carne, având atât rol decorativ, cât şi condimentar foarte gustos, în locul usturoiului;
Tăiate mărunt, frunzele de leurdă se consumă ca aperitiv, în amestec cu frunze de pătrunjel verde; se pun pe felia de pâine cu unt, margarină, brânză sau caşcaval ras, adăugând cimbrişor, boia de ardei şi piper măcinat;
Salata din frunze proaspete, consumată înainte de mesele principale pe tot sezonul de primăvară, are un rol evident în oprirea procesului de îmbătrânire!
În stare uscată, frunzele de leurdă se presară pe diferite mâncăruri, în amestec cu pătrunjel şi ceapă, având efect de condiment deosebit de gustos;
Bulbii recoltaţi vara şi toamna şi tocaţi mărunt au aceeaşi eficacitate ca şi frunzele, dar, la persoanele cu stomac mai sensibil, se prepară un macerat în lapte timp de 2-3 ore, care se va consuma prin înghiţituri rare. Atât frunzele, cât şi bulbii sunt bine toleraţi de ficat şi nu dau iz neplăcut respiraţiei, ca în cazul usturoiului;
Mai citiți și:
Tot ce trebuie să știm despre consumul de spanac primăvara. Beneficii și proprietăți.
Tinctura din frunze de leurdă sau bulbi tocaţi mărunt se prepară în alcool de 38-40%, în care se macerează, timp de 14 zile, la soare; se strecoară şi se păstrează în sticle închise la culoare, în loc răcoros şi întunecos. Zilnic se iau câte 10-15 picături, în puţin ceai sau apă, de 3-4 ori pe zi, având efecte deosebite în dobândirea unei memorii excelente. Tinctura bine păstrată permite să se beneficieze tot timpul anului de puterea curativă a leurdei;
Infuzia de leurdă se prepară din două linguriţe cu frunze tocate la 200 ml apă clocotită; se beau unul sau două ceaiuri pe zi;
Vinul de leurdă se prepară dintr-un pumn de frunze proaspete sau bulbi mărunţiţi, care se fierb 5 minute în 50 ml vin alb; se infuzează acoperit timp de 10 minute, se strecoară şi se îndulceşte după gust cu miere sau sirop. Se bea dimineaţa câte un păhărel, timp de 14 zile, fiind considerat un minunat remediu pentru persoanele în vârstă, chinuite de tuse rebelă, insuficienţă respiratorie, expectoraţii persistente şi tuberculoză pulmonară;
Sucul de leurdă, extras din frunze proaspete prin presare, se consumă în cure de 3 săptămâni, luând câte două pahare pe zi, dimineaţa pe stomacul gol şi după-amiaza, având efecte în combaterea reumatismului degenerativ, mastitei şi nodulilor la sân şi în înlăturarea efectelor nocive ale tutunului, printr-o acţiune puternic antitoxică.
Florile de leurdă sunt bogate în polen.
În apicultură, leurda este o specie meliferă, vizitată frecvent de albine pentru culesul de nectar şi polen. S-a constatat că un stup de control, plasat într-o zonă invadată de leurdă înflorită, poate asigura o depunere de 1 kg miere într-o zi însorită.
Ornamental, leurda este plantată în parcuri, grădini şi spaţii verzi, pentru a valorifica locurile umede şi umbrite.