Spre deosebire de alte plante, de la urzici se folosește absolut totul: flori, frunze, tulpină, rădăcină, fiecare cu proprietăți și utilizări diferite.
Cele mai cunoscute proprietăți terapeutice ale urzicilor sunt următoarele:
- au efect puternic laxativ;
- au un efect hemostatic, adică opresc sângerările și vindecă rănile, în același timp;
- vitaminizează și remineralizează organismul;
- au diverse roluri: diuretice, antiseptice, depurative;
- stimulează creșterea părului, îi întăresc rădăcina, dar combat și mătreața;
- au rol în reglarea tensiunii arteriale și a nivelului de zahăr în sânge;
- stimulează apetitul și combat anemia;
- în asociere cu alte plante medicinale, este folosită și în cazuri de leucemie;
- au efect benefic în prevenirea răcelilor, în combaterea tusei fluidizând secrețiile și favorizân efectul de expectorație;
- stimulează metabolismul și secreția bilei, cea pancreatică, gastrică și intestinală;
- au efecte puternice de combatere a viermilor intestinali;
- cel mai bun leac cunoscut din străbuni îl au în combaterea reumatismului arterial.
Preparate terapeutice din urzici:
- Ceaiul de urzici
Acesta se prepră din frunze crude de urzici, prin opărirea acestora, pentru 3-5 minute, nu prin fierberea lor.
Peste o mână de frunze, se toarnă o cană de 200 ml cu apă clocotită și se lasă la infuzat până la 5 minute, apoi se strecoară și se consumă fierbinte.
Se pot folosi și urzici uscate, pentru ceai, așa cum se găsesc de altfel, la plafare.
Se pot consuma 3-4 căni de ceai pe zi, în funcție de afecțiuni și scop.
Este un bun ajutant chiar și în curele de slăbire.
Ceaiul de urzici acționează benefic asupra pancreasului și scade nivelul glicemiei din sânge. Are rol ajutant în combaterea inflamatiilor cailor urinare și a retenției urinare patologică.
Curele cu ceai de urzici sunt recomandate în special primăvara.
- Tinctura de urzici
Se scot rădacinile urzicilor, se spală bine și se usucă, apoi se toacă mărunt și se umple o sticlă cu ele.
Se toarnă alcool atât cât să fie acoperite și se lasă la macerat pentru 14 zile, la loc cald, după care se strecoară și se păstrează în sticluțe închise ermetic.
Se poate prepara în același mod și din frunze.
Se folosește atât ca uz intern cât și ca uz extern, în afecțiunile enumerate mai sus.
Există, însă și câteva contraindicații în consumul urzicilor.
Datorită conținutului ridicat de potasiu, nu este recomandat să fie consumate în cantitate mare, mai ales de către femeile gravide, dar nici de cele lehuze.
Există o varietate de rețete culinare cu urzici:
- Ciorba de urzici și supa cremă de urzici
- Mâncare de urzici simplă sau cu orez
- Piure de urzici servit cu ouă ochiuri
