Zona costiera a Romaniei are o lungime de 244 de kilometri si se afla in administrarea Administratiei Nationale Apele Romane, din subordinea MMP. Potrivit unui studiu realizat in 2004 de specialisti ai Directiei Apele Romane Dobrogea-Litoral, retragerea medie a falezelor este estimata la aproximativ jumatate de metru pe an, procesul fiind intermitent, iar cordoanele litorale se caracterizeaza printr-un deficit sedimentar accentuat, ceea ce duce la o eroziune continua a acestora.
Valurile si curentii marini joaca un rol important in procesul de eroziune costiera, potrivit specialistilor. La acestea se adauga indepartarea materialului de pe plaja in mod legal sau mai putin legal (utilizarea nisipului in constructii, folosirea materialului cochilifer de pe plaja la producerea industriala a hranei pentru animale etc.).
In aproape zece ani, plaja din dreptul Taberei Internationale Eforie s-a retras cu 40 de metri, partea nordica a plajei Neptun s-a retras cu 24 de metri, iar in cativa ani plaja Venus-Saturn s-a retras cu 36 de metri. Specialistii au apreciat ca, din cauza schimbarilor climatice globale si a ridicarii generale a nivelului marii, precum si a conditiilor geo-ecologice regionale pe termen mediu, procesul de eroziune a litoralului romanesc va fi cel putin la fel de activ ca in ultimele doua decenii.
Potrivit specialistilor de mediu, pe ansamblul litoralului romanesc se apreciaza ca Romania pierde aproximativ 83 de hectare pe an din teritoriul national, impactul major manifestandu-se asupra plajelor turistice. Aceste procese de eroziune au dus la situatia in care zone de plaje care initial au avut lungimi de zeci de metri au fost reduse la cativa metri sau au fost complet distruse, in unele zone apa marii ajungand la fundatia unor constructii hoteliere.
Specialistii considera ca printre cauzele care au condus la producerea acestui fenomen se numara scaderea cantitatii de aluviuni descarcate in Marea Neagra, ca urmare a amenajarilor hidrotehnice realizate in bazinul Dunarii, pe fluviu si in delta acestuia, precum si devierea sedimentelor transportate in lungul tarmului, ca urmare a unor modificari ale curentilor marini, cauzate de constructiile portuare si de cele situate de-a lungul coastei.
Ministerul Mediului spune ca sunt fonduri pentru refacerea costiera, dar pana acum nu au fost accesate. "Ne aflam in mare intarziere, desi exista fonduri aprobate inca din 2007, in cadrul POS Mediu, pentru proiecte de refacere a acestei zone. La sfarsitul lunii aprilie am semnat un ordin privind aplicatia de finantare pentru a pregati proiectul de investitii «Reducerea Eroziunii Costiere» din cadrul Axei 5, domeniul de interventie 2. Pentru acest domeniu de interventie sunt alocate 134 de milioane de euro, din care contributia UE reprezinta circa 114 milioane de euro", a mai spus Borbely.
Citeste articolul integral pe jurnalul.ro
Euro castiga din nou teren in fata monedei nationale... Puscarie pentru contrabandisti: Guvernul introduce noi masuri de combatere a evaziunii fiscale...
