RAPORT: Brexit-ul, răcirea relaţiilor comerciale dintre SUA şi China şi OUG 114 au afectat mediul de afaceri românesc în acest an

Urmărește A1 pe Discover

În plus, experţii au avertizat că economia locală va creşte într-un ritm mai lent în 2020, iar datele actuale nu anticipează o criză majoră iminentă.

Sunt schimbări mari la nivel mondial, precum Brexit-ul sau răcirea relaţiilor comerciale SUA – China, dar şi unele care au afectat în mod direct mediul de business local, potrivit lui Alex Reff, Country Managing Partner Deloitte România&Moldova.

”Dacă ne uităm la ce a însemnat impredictibilitatea şi la surprizele de multe ori foarte neplăcute pe plan local, nu putem evita să menţionăm unele politici publice de-a dreptul toxice pentru business, cum ar fi ordonanţa de urgenţă 114. Este nevoie de stabilitate, de predictibilitate. Nu ne miră că evoluţiile au fost mai degrabă negative”, a arătat Alex Reff.

În ceea ce priveşte creşterea economică, Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România, a declarat că macroeconomiştii băncii estimează un avans de 3,5%-3,6% anul acesta, sub cel de 4% din 2018.

”Iar la anul, de asemenea, probabil mai puţin de 3%. Ne aşteptăm la o încetinire graduală şi această fază târzie a ciclului macroeconomic poate să continue câţiva ani, deci nu înseamnă că neapărat avem iminenţa unei crize majore”, a explicat Mihaela Bîtu.

Toată lumea preferă emisiunile de datorii

Adrian Tănase, CEO-ul Bursei de Valori Bucureşti, a declarat că „toată lumea preferă emisiunile de datorii - asta explică scăderea numărului de IPO-uri (oferte publice iniţiale - n.r.). Potrivit reprezentantului BVB, „dacă contextul politic se stabilizează la anul, putem avea şi IPO-uri de equities”.

Mihnea Crăciun, Deputy Head BERD pentru România, a vorbit despre pariul câştigător în România următorilor ani: infrastructura şi ieşirea pe pieţele externe.

”Lucrăm la o strategie de ţară pe care o vom adopta la începutul anului viitor şi în care încercăm să ne focusăm pe sectorul public în construirea capacităţii de a finanţa infrastructura şi de a implementa infrastructura, iar în sectorul privat, pe capacitatea companiilor de inovare şi de internaţionalizare. Anul viitor, vom aduce o reţea mare de antreprenoriat în România - reţeaua Endeavor”, a anunţat reprezentantul BERD.

Până la finalul anului, piaţa totală de fuziuni şi achiziţii din România, inclusiv tranzacţiile a căror valoare nu a fost făcută publică, ar putea atinge 4 miliarde de euro, a declarat Ioana Filipescu Stamboli, Partener Corporate Finance Deloitte România.

”În ultimii 4-5 ani, am remarcat o creştere a ponderii tranzacţiilor efectuate de investitorii financiari. În primele zece luni ale acestui an, cel mai activ sector din punctul de vedere al numărului tranzacţiilor a fost cel de real estate, urmat de pharma & healthcare şi retail“, potrivit Ioanei Filipescu Stamboli.

Răzvan Butucaru, Partener Financial Advisory Services Mazars România, a vorbit despre tranzacţiile anunţate pentru anul viitor. „În 2019, am văzut o dinamică mai bună în zona de servicii medicale şi spitale, cu un volum mare al tranzacţiilor, în zona de retail şi de construcţii - probabil vor continua şi în 2020. România s-a mişcat mai bine în regiune, am avut mai multe tranzacţii decât Polonia“, a spus reprezentantul Mazars.

Energia, fără investiţii de ani de zile

Referitor la finanţările noi, cel mai mare sector finanţat este B2C, cu 40% din total, a spus Cristian Sporiş, Vicepreşedinte Head of Corporate Banking Raiffeisen Bank România.

”Există partea de energie care nu a mai făcut niciun fel de investiţii de ani de zile. În afară de tranzacţii de reaşezare - unii intră, alţii ies de pe piaţă, cum sunt în telecom, real estate, transport, vom vedea tranzacţii pe zona de sănătate, care este foarte eferverscentă, iar multiplii sunt mulţi pe zona de agricultură“, a arătat reprezentantul Raiffeisen Bank.

Deşi piaţa a „lâncezit“ din cauza incertitudinii legislative în primul trimestru, anul acesta arată cam la fel ca 2018, a spus lui Florin Ilie, Deputy CEO, Head of Wholesale Banking ING Bank România. Potrivit acestuia, „undeva la 60% din finanţarea corporatistă este intercompany, nu se vede aici, se vede în bilanţul companiilor mamă şi intercompany România, iar 40% se vede în bilanţul companiilor băncilor din România.“

România are cel mai mic număr de companii la mia de locuitori din Europa, iar finanţarea este pe un trend ascendent, datorită nevoilor din ce în ce mai mari, a spus Cristian Nacu, Senior Country Officer IFC/Banca Mondială România&Moldova.

”Ne-am dori să investim mai mult în zona energetică - gaze, cogenerare, ne-am dori sa finanţăm mai mult infrastructura“, a declarat reprezentantul IFC.

Antreprenorii sunt tentaţi să meargă spre creştere organică

Ca modele de creştere, antreprenorii sunt tentaţi să meargă spre creştere organică, în timp ce fondurile sunt deschise spre achiziţii, potrivit lui Costin Tărăcilă, Managing Partner RTPR Allen & Overy.

”De aceea, multe tranzacţii sunt realizate de companiile de portofoliu ale fondurilor“, a completat acesta. ”Trebuie să te gândeşti să creezi o companie valoroasă pe termen lung, nu doar pe patru ani. Nu funcţionăm şi nu creăm valoare cumpărând ieftin şi vânzând scump“, a punctat Şerban Roman, Country Director Enterprise Investors.

Potrivit lui Claudiu Corcodel, Partener şi Head of Romania Mezzanine Management, „un fond aduce foarte multă valoare - un investitor instituţional aduce expertiză şi-ţi oferă opţiuni, dar trebuie înţeles cu ce tip de antreprenor ai de-a face ca să-l poţi ajuta.“

Felix Pătrăşcanu, antreprenor FAN Courier, a menţionat că: „nu lăsăm uşa închisă fondurilor de investiţii pentru că pot veni cu idei extraordinare“.

Potrivit acestuia, fondurile trebuie să aducă mai multă încredere, să vină cu promisiuni pe care să le şi îndeplinească. Pe piaţa comercială de real estate, în ultimii 4-5 ani, se observă o luptă continuă de a depăşi pragul de 1 miliard de euro ca valoare a tranzacţiilor, iar 2019 nu face excepţie.

”Există lichiditate în oraşe secundare. Cele mai mari tranzacţii pe care le-am făcut anul acesta au fost în Cluj-Napoca şi în Târgu-Mureş, ceea ce este o veste bună, dar România trebuie să se dezvolte pe modelul Poloniei, nu ca în Ungaria şi Cehia, cu pieţe dependente 100% de Capitală“, a declarat Andrei Văcaru, Head of Capital Markets JLL România.

Ana Dumitrache, Country Head CTP România: „Ne place în recesiune să găsim oportunităţi, avem un volum de creştere între 15% şi 20% anual. Credem că-l putem ţine lejer şi în următorii 3 ani la nivel de grup, dar şi în România.“

În prezent, activele cumulate la nivelul pilonului 2 şi 3 de pensii înseamnă 13,5 miliarde de euro, potrivit datelor prezentate de Andreea Pipernea, CEO NN Pensii şi vicepreşedinte APAPR. „Activele fondurilor de pensii cresc într-un ritm mai rapid decât cel al bursei, iar asta ne forţează să investim din ce în ce mai mult în afara ţării“, a arătat Andreea Pipernea.

Sursa : news.ro