Emanciparea femeilor din România a început în secolul al XIX-lea, istoria fiind plină de reprezentate ale sexului frumos remarcabile care au schimbat lumea în care trăim prin faptele lor deosebite, prin puterea şi curajul lor. Una dintre ele este şi Marta Trancu-Rainer, prima femeie chirurg din România.
Fiica unor negustori armeni cu stare, Lazăr Trancu şi Ana Ciomac, sora lui Grigore Trancu-Iaşi, Marta s-a născut în Târgu Frumos, în 1875. Punând mare preţ pe educaţie, atât ea, cât şi fratele ei, îşi construiesc cariere strălucite, cu care vor face istorie, fratele ei fiind politicianul Grigore Trancu – Iaşi.
A urmat cursurile Institutului Liceal de Domnișoare din Iași până în anul 1894, apoi cursurile facultății de Medicină din Iași, de unde, după ce a absolvit facultatea, vine în București pentru a-și îmbunătăţi cunoștințele în medicină. Era hotărâtă să reuşească într-o lume a bărbaţilor! Ştia că va fi greu, aproape imposibil, dar ambiţia şi dragostea pentru oameni nu au lăsat-o să cedeze.
BĂRBAŢII DIN BREASLĂ, PRIMUL OBSTACOL!
Urmează un curs de specializare la Spitalul Coltea, unde studiază anatomie patologică cu Victor Babeș. Aici, începe să fie "vizibilă". Obține, prin concurs, o poziție de medic secundar în chirurgie.
Aşa cum era de aşteptat, colegii se opun. După ce pierde poziţia de chirurg din cauza faptului că e FEMEIE, reuşeşte să profeseze.
Şi succesul nu se opreşte aici. Îşi întâlneşte dragostea vieţii, iar în 1903 se căsătoreşte cu Francisc I. Rainer, celebrul anatomist şi antropolog, întemeietorul Institutului de Antropologie din România. A fost singurul care a iubit-o, a înţeles-o şi a ajutat-o. Un an mai târziu, se naşte Sofia, singurul copil al cuplului.
PRIMUL RĂZBOI MONDIAL - RANG DE MAIOR! Regina Maria şi Marta, "MEREU ÎMPREUNĂ"
Pentru Marta, Primul Război Mondial a însemnat un pas uriaş în carieră. Devine medic militar, primeşte rangul de maior şi reuşeşte să conducă în paralel spitalul Colțea, cel al „Şcolii de Poduri şi Şosele”, precum și Spitalul de Chirurgie instalat în Palatul Regal, spital întemeiat la cererea Reginei Maria. "Cele două erau mereu împreună în marile spitale şi în spitalele de campanie, în mijlocul răniţilor de război" (dr. V.T. Terenţiu).
În 1916, Marta Trancu Rainer devine medicul curant al reginei Maria. Va deveni apoi medicul curant al fiicelor acesteia, mai ales a principeselor Mărioara și Ileana.
Marta Trancu-Rainer era adesea chemată la Palatul Regal de pe Calea Victoriei sau la palatul Cotroceni prin scrisorile trimise de Regina Maria prin doamnele sale de onoare, ale casei M.S.Reginei. Într-o astfel de scrisoare trimisă de Regina Elena la 26 ianuarie 1943 aflăm
„Scumpă doamnă Rainer, M.S.Regina mă însărcinează a vă ruga să veniți Sâmbătă 27 ianuarie la ora 3 la Palatul Cotroceni pentru a vă consulta. Primiți vă rog scumpă Doamnă Rainer amicițiile mele. Adela Cantemir.”
Aceeași Nelly Catargi, scria din Castelul Peleș, la 31 decembrie 1944:„Dragă Doamnă Rainer, îți mulțumesc foarte mult fiindcă și de data asta te-ai gândit la mine și m-ai răsfățat. Iartă-mă dacă am întârziat să și răspund mai devreme dar a trebuit să termin în primul rând corespondența pentru M.S. Profit că este mâine anul nou ca să-ți urez sănătate liniște și pace sufletească”.
Fotografie a reginei Maria cu dedicaţie pentru Marta Trancu-Rainer.
Regina Maria
„Saint Briac – 12 aprilie 1931
Mulțumesc din toată inima pentru urările voastre de bine. Sunt foarte aproape de sora mea aici. Și sunt foarte liniștită și fericită. Mă gîndesc cu tandrețe la cei pe care îi iubesc din săraca noastră Românie.
Mulțumesc de o mie ori pentru excelentele prăjituri pe care le-am mâncat cu plăcere. Maria”.
"Sunt femei născute, cu suflet, hotărâte..."
Dar războiul înseamnă şi durere, suferinţă şi chin, iar grija faţă de soldaţi se cunoaşte şi din scrisorile de mulţumire primite de Marta. O astfel de scrisoare primește de la un ofițer român, care-i dedică o poezie cu titlul: „Femeia dr. chirurg!” Ofițerul nu este altul decât generalul Mateescu, care-i trimite poezia din „lagărul spital Stralzund” din Germania, în 1917.
“În timpuri de astea grele și de vărsări de sânge
Soția își caută soțul, mama copilul și plânge!
Dar sunt femei născute, cu suflet, hotărâte
care nesocotindu-și sexul, cât răul să-l înfrunte.”
Odată cu terminarea războiului, îşi deschide un cabinet particular ginecologic, tocmai pentru a ajuta femeile. Își pierde soțul la începutul lunii august 1944. Se stinge din viaţă în anul 1950, însă fără să se bucure de gloria pe care o merită din cauza comuniştilor. Astfel, este persecutată, lăsată fără casă şi mutată cu forţa într-o mansardă, în plină iarnă. În aceste condiţii sumbre îşi găseşte sfârşitul încă una dintre personalităţile glorioase ale României.
A trăit pentru oameni, a ajutat la emanciparea femeilor din România, a fost deschizătoare de drumuri. Pe scurt, Marta Trancu-Rainer...
