Urmărește A1 pe DiscoverÎn zilele noastre, pierederea unei ființe dragi este asociată cu un eveniment extrem de trist. În realitate, credeau strămoșii noștri daci, trecerea în neființă era socotită drept un lucru vesel. De aici vine inspirația pentru "Cimitirul Vesel de la Săpânța".
Istoria lui datează din 1935, atunci când a fost realizat primul epitaf cu mesaj. Artizanul acestui cimitir este artistul popular Stan Ion Pătraș, care a mizat pe talentul său de pictor, poet și sculptor și a realizat ceea ce avea să fie una dintre cele mai populare atracții turistice ale Maramureșului.
Moartea la Săpânța, un motiv de veselie
Inspirat de priveghiurile din sat, la care lua parte negreșit, acolo unde, pe lângă pomana cu mâncare și băutură care există și astăzi, era regula monologului despre defunct. Nu cu lacrimi, nu cu regrete, ci cu glume și zâmbete, totul pentru a-i păstra mortului o amintire cât mai frumoasă.
Fiecare cruce a fost cioplită, vopsită în albastru și personalizată cu un text vesel
Ce a făcut omul nostru? Ei bine, s-a apucat să lățească partea laterală a crucilor și a făcut loc pentru epitaf. Așa a ajuns ca fiecare cruce să beneficieze de o pictură reprezentativă pentru viața sau moartea defunctului, însoțita de versuri care să descrie imaginea. Pe fundal albastru, devenit ulterior "albastrul de Săpânța", Stan Ioan Pătraș a contruit o atracție turistică unică în Europa. Stilul său savuros de a-i descrie pe cei trecuți la cele sfinte a stârnit zâmbete.
Epitafurile, însemnând poeziile haioase despre cei decedați, a fost continuate chiar și după moartea "cioplitorului" Stan Ioan Pătraș. La moartea artistului popular care a creat crucile cu mesaj vesel din Săpânţa, în 1977, Dumitru Pop, ucenicul său, a continuat tradiţia în casa-muzeu a maestrului său.
Pe crucea lui Stan Ioan Pătraș, fondatorul cimitirului, sunt scrise următoarele:
De cu tînăr copilaș
Io am fost Stan Ion Pătraș
Să mă ascultați oameni buni
Ce voi spune nu-s minciuni
Cîte zile am trăit
Rău la nime n-am dorit
Dar bine cît-am putut
Orișicine mi-a cerut
Vai săraca lumea mea
Că greu am trăit în ea
În prezent, la Cimitirul Vesel de la Săpânța, există aproximativ 800 de astfel de cruci cu mesaje vesele. Printre cele mai populare este cel de la intrare, dedicat unei "soacre":
Sub această cruce grea
Zace biata soacră-mea
Trei zile de mai trăia
Zăceam eu și cetea ea.
Voi care treceți pă aici
Încercați să n-o treziți
Că acasă dacă vine
Iarăi[sic] cu gura pă mine
Da așa eu m-oi purta
Că-napoi n-a înturna
Stai aicea dragă soacră-mea
