Deja vu. Cu 100 de ani în urmă, România își putea pierde liderii politici în urma unui atentat terorist!

Urmărește A1 pe Discover

Atentatul terorist dejucat de serviciile secrete în ziua de 1 decembrie 2015 s-a produs la fix 100 de ani distanță de la o tentativă de ucidere a numeroși lideri politici români ai vremii.

1 DECEMBRIE 2015. Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații anunță că forțele speciale au anihilat o persoană de etnie maghiară, care intenționa să detoneze o bombă artizanală la Târgu Secuiesc în timpul manifestărilor prilejuite de Ziua Națională a României. Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a arătat, într-un comunicat de presă, că bărbatul reţinut, membru marcant al extensiei în România a structurii naţionalist-extremiste "Mişcarea de Tineret 64 de Comitate" din Ungaria, ar fi intenţionat să confecţioneze un dispozitiv exploziv improvizat, pe care urmărea să îl detoneze în public, la Târgu Secuiesc, pe parcursul desfăşurării manifestaţiei prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Decembrie.

"În cauză, există suspiciunea rezonabilă că în realizarea obiectivelor revizionist-separatiste pe care structura naţionalist-extremistă «Mişcarea de Tineret 64 de Comitate» - HVIM Ungaria le promovează în Transilvania în scopul realizării, inclusiv prin acte de violenţă îndreptate împotriva românilor şi a bunurilor acestora, dezideratului de îngreunare/împiedicare a autorităţilor române în actul de exercitare a puterii de stat în zona aşa-zisului «Ţinut Secuiesc», ca etapă a procesului ce vizează refacerea «Ungariei Mari», inculpatul B. I. A., membru marcant al extensiei în România a HVIM Ungaria, şi-a asumat, şi ulterior a procurat mijloacele şi instrumentele necesare confecţionării unui dispozitiv exploziv improvizat pe care intenţiona să-l detoneze în public, în localitatea Târgu Secuiesc, pe parcursul desfăşurării manifestaţiei prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Decembrie", a precizat DIICOT.

Anchetatorii au găsit la percheziţiile din Covasna, la imobilul folosit de Beke Istvan Attila, sute de materii explozive, dispozive electronice care permiteau acţionarea de la distanţă, două dispzitive militare de vedere pe timp de noapte, dar şi un poligon de tragere, potrivit unor surse judiciare.

1 DECEMBRIE 1915. Ziarul „Adevărul” titra : "O descoperire sensaţională", în zona intersecţiei Calea Victoriei cu bd. Regina Elisabeta s-au strâns grupuri de studenţi care discutau "relativ la plănuirea de atentat contra domnilor Emil Costinescu şi fruntaşii Federaţiei Unioniste, spuind că ar trebui convocaţi toţi membrii comitetului centrului studenţesc, spre a protesta contra îngăduirei în ţară a atâtor agenţi germani şi unguri cari plănuiesc atentate contra fruntaşilor ţării". Studenţii propuneau să se facă un fel de cercetare spre a-i da în vileag pe acei pe care îi cred agenţi ai Puterilor Centrale. Grupuri şi discuţii similare se raportau la Capşa, în faţa hotelului Riegler şi vizavi de Teatrul Naţional. (sursa: Historia).

În esență, scopul celor care au pus la punct diabolicul plan era decimarea clasei politice române, după ce conducătorii noștri aleseseră neutralitatea la începutul Primului Război Mondial. I.C. Brătianu și Take Ionescu, doi dintre cei mai importanți lideri politici ai vremurilor erau cei vizați de atentatori, însă Siguranța statului a constatat că planul era mult mai complex, iar pe lista teoriștilor vremurilor de-atunci se aflau mult mai multe nume grele. Dovadă că în primă fază aceștia au intenționat să arunce în aer locuința lui N. Filipescu. Iată ce scria în dosarul Siguranței despre cazul atentatului: „Dosar relativ la atentatul plănuit de maghiari contra Dlor I. Brătianu, E. Costinescu, Take Ionescu şi N. Filipescu. Atentatul pus la cale de unguri, contra mai multor persoane marcante din ţară”.

Ca o coincidență stranie, unul dintre atentatori, Ilie Toth era de etnie maghiară. Plănuirea atentatului în urma căruia urmau să fie aruncate în aer locuinţele lui Filipescu şi Costinescu are loc într-un context politic caracterizat prin complexitatea generată în principal de izbucnirea războiului. Pe fondul frământărilor începute în toamna anului 1914 în Partidul Conservator (înfiinţat în 1880), în mai 1915 acesta se scindează în două părţi: aripa Alexandru Marghiloman era pentru neutralitate, iar gruparea condusă de Nicolae Filipescu, era alături de tachişti şi milita pentru intrarea imediată în război alături de Tripla Înţelegere.
Cum vom vedea, executanţii atentatului - Ilie Toth şi Ion Baboş - au fost instruiţi de un avocat de naţionalitate germană, Iakob Offenberger şi de alţii, în cea mai mare parte maghiari. (sursa: Historia).

Din fericire, executanţii tocmiţi – Ilie Toth şi Ion Baboş – s-au predat poliţiei la hotel Dacia (Hanul lui Manuc). Ei fuseseră instruiţi de Iakob Offenberger, un avocat din Braşov. În ziua în care a fost arestat de poliţişti, Offenberger avea semnat un contract cu Banca Eftimiu & Co., urmând să aducă în Bucureşti 8.000 de napoleoni de aur.