Cotroceni, Colentina, Panduri, Balta Albă! Sunt doar câteva dintre cartierele din Bucureşti. Dar mai ştie cineva cum au căpătat aceste denumiri? Sunt foarte puţini locuitori ai Capitalei care să cunoască aceste lucruri. Iar de vină nu este ignoranţa. Este istoria de peste o jumătate de mileniu a Bucureştilor. Acum mai bine de 500 de ani, nimeni nu bănuia că micul târg meşteşugăresc va ajunge să se întindă pe o suprafaţă de 228 de km pătraţi şi nici că va avea o populaţie de aproximativ 2 milioane de locuitori. Acest lucru s-a produs, dar în timp. Iar în această expansiune teritorială stă şi secretul denumirii cartierelor din Capitală.
Istoria Bucureştilor, ca oraş, începe din Centrul Vechi, acolo unde, la sfârşitul secolului al XIV-lea, s-a ridicat prima clădire. O adevărată piatră de temelie care a stat la baza localităţii care a devenit apoi capitala României.
Bucureştii au început să prindă viaţă abia în timpul domniei lui Vlad Ţepeş. Comerţul a început să înflorească, iar, după ceva timp, tarabele negustorilor veniţi de pretutindeni au început să sufoce uliţele înguste.
Una dintre cele mai cunoscute strazi din București este Strada Lipscani aflată în Centrul Vechi al Capitalei. Aceasta a fost, pentru sute de ani, cea mai importantă arteră comercială. De o parte și de alta erau tarabele negustorilor veniți tocmai de la Lipzig, de acolo și denumirea străzii, atestată pentru prima dată la 1750. Doar că puţini din cei care intră în Centrul Vechi cunosc ceva despre istoria acestui loc.
Centrul Vechi a continuat să se extindă şi a început să înghită aşezările din preajmă. Multe dintre actualele cartiere din Bucureşti îşi păstrează numele din acea perioadă. Cotroceniul vine de la expresia ”a cotroci”. Colentina - ”colea în tina”, ”colea în vale”. Herăstrăul ne amintește de faptul că există un fel de fierastrău-juagăr. Un cartier cu o istorie sumbră este cartierul Balta Albă.
”Numele se datorează unui eveniment cumplit din istoria Capitalei, ciuma lui Caragea, din 1812, când jumătate din populația Bucureștiului a murit. Acolo erau duse cadavrele ciumaților, se arunca cu var și când ploua se forma o baltă. De acolo vine denumirea cartierului”, explică istoricul Dan Falcan.
Alte cartiere au păstrat denumirile foştilor proprietari sau ale soţiilor acestora. Cartierul Floreasca ne amintește de Ancuța Floreasca, soția unui mare ban. Cartierul Băneasa, de la soția Banului Dimitrie Ghica. Asta era proprietatea ei.
Unele cartiere şi-au căpătat numele în urma unor lupte sau în perioadele în care acolo erau cantonaţi soldaţi. Ferentari amintește de epoca lui Mihai Viteazu. Ferentarii erau niște soldați, mercenari. Cartierul Panduri, de la pandurii care l-au însoțit pe Tudor Vladimirescu și care și-au așezat tabăra acolo.
Cea mai veche arteră din Bucureşti este Calea Victorie, care dateaza din anul 1692, în timp ce Strada Doamnei este cea mai veche strada care şi-a pastrat traiectoria iniţială pâna în zilele noastre.
Citește mai multe pe observator.tv!
Să ne mândrim cu ei! Nouă elevi brașoveni au câștigat locul I la un concurs organizat de NASA... Anunţul făcut de NASA care a speriat America: "Sunt trei DRAGONI deasupra, care vor aduce PRĂPĂDUL"...
