Han, pe care CNN o prezintă doar cu numele de familie din motive de confidențialitate, se numără printre numeroșii lucrători mileniali din China care se tem că au intrat sub "blestemul vârstei 35 de ani".
Termenul a fost iniţial inventat pe reţelele de socializare pentru a descrie zvonurile privind disponibilizările de personal mai în vârstă de către marile companii de tehnologie din China. Acesta a devenit atât de răspândit încât este menţionat chiar şi de consilierii Partidului Comunist Chinez aflat la putere.
Chiar și academicieni și oficiali de top au recunoscut problema. Într-un raport din 2022 al ziarului de stat People's Daily, un profesor de la Școala Centrală a Partidului condusă de guvern - care educă cadrele Partidului Comunist Chinez - s-a referit la blestem ca la un "fenomen comun pe piața muncii de masă" și a dat vina pe acesta pentru că a provocat o anxietate publică răspândită.
Pentru multe femei chineze, "blestemul" creşte şi agravează şi mai mult discriminarea de gen înrădăcinată care afectează de mult timp locurile de muncă. Lucrătoarele din acest interval de vârstă spun adesea că se confruntă cu presiuni din partea angajatorilor reticenţi în a plăti concediul de maternitate. Acestea declară că nu au parte de promovări deoarece angajatorul se teme că îşi vor lua un concediu de lungă durată sau, mai rău, că s-ar putea să nu fie angajate.
O societate în care femeile aflate în floarea tinereții nu sunt angajate pentru că sunt considerate “prea bătrâne”. Han a avut curajul să vorbească despre cinismul și nedreptatea prin care trece
Când Han și-a pierdut locul de muncă ca digital designer în Beijing, în luna februarie a acestui an, ea a crezut că cei 10 ani de experiență îi vor deschide rapid ușile către noi oportunități. Însă timpul a trecut și cum căutarea unui loc de muncă se prelungea, a început să se îngrijoreze. A trimis sute de cereri de angajare - și a fost invitată la doar patru interviuri.
Neavând opțiuni în profesia pe care și-a ales-o, a apelat la slujbe cu jumătate de normă pentru a se descurca, lucrând ca șofer de livrări mâncare - unde a fost "norocoasă să câștige 20 de yuani (2,8 dolari)" pe zi - și ca ghid de cumpărături, la care a renunțat după ce a făcut apendicită acută, spune ea, din cauza faptului că a stat prea mult timp în picioare.
"Am încercat toate locurile de muncă posibile, dar fie consumau prea multă energie, fie erau plătite prea puțin", a spus ea. "Este dificil să menții un trai decent în fiecare zi, se pare", spune ea potrivit CNN.
Rădăcina problemei lui Han, crede ea, este că a devenit pur și simplu prea bătrână în ochii multor potențiali angajatori. Ea are 34 de ani.
În Beijing, pensiunile refuză clienții mai mari de 35 de ani, un templu taoist permite înscrierea călugărilor doar dacă au sub 35 de ani,guvernul chinez exclude candidații de peste 35 de ani
Nenumărate anunțuri online de angajare și multe site-uri de recrutare precizează în mod explicit că viitorii candidați pentru locurile de muncă prezentate nu trebuie să aibă mai mult de 35 de ani. CNN, relatează că experții nici măcar nu consideră vârsta de 35 de ani ca fiind o vârstă de mijloc.
Pe rețelele de socializare a apărut cazul pensiunilor din Beijing, care refuză de obicei clienţii cu vârste mai mari de 35 de ani. iItuația a stârnit dezbateri aprinse, la fel ca şi o campanie de recrutare a unui templu taoist, care a cerut ca noii călugări să aibă "sub 35 de ani".
Chiar și guvernul chinez exclude candidații de peste 35 de ani pentru multe dintre posturile de funcționari publici - o politică contestată de un deputat la adunarea anuală de anul trecut a parlamentului și a celui mai important organism consultativ politic al Chinei.
"Discriminarea invizibilă a vârstei pentru persoanele de 35 de ani a existat întotdeauna la locul de muncă", a declarat deputatul Jiang Shengnan la adunare, a relatat publicația de stat China Youth Daily. "Este o mare risipă de talente să respingi candidații pentru vârsta lor".
În acest an, agenția de știri de stat Xinhua a propus ceea ce a văzut ca o posibilă soluție - politici speciale care să favorizeze lucrătorii de peste 35 de ani, împreună cu asistență financiară și reglementări împotriva îmbătrânirii.
Pentru mulți dintre sutele de milioane de mileniali din China, soluțiile nu pot veni suficient de repede. În condițiile în care China încă se luptă să își revină după pagubele economice provocate de pandemie și în condițiile în care există semne de încetinire a creșterii economice, șomajul a devenit o preocupare urgentă pentru mulți. La nivel național, rata oficială a șomajului a urcat anul trecut la un nivel aproape record de 6,1% și, deși sfârșitul închiderii a adus o oarecare ușurare, aceasta rămâne la 5,2%.
Faimoasa "cultură 996" din China - lucrul de la 9 dimineața la 9 seara, șase zile pe săptămână
Problema a fost adusă în prim-plan, în parte, de ascensiunea industriei de tehnologie din China și de faimoasa sa "cultură 996" - lucrul de la 9 dimineața la 9 seara, șase zile pe săptămână.
Este un program fără compromisuri, care este şi mai dificil pentru angajaţii mai în vârstă, cu familii de care trebuie să se ocupe, dar este o aşteptare comună în sectorul tehnologic extrem de competitiv - şi relativ tânăr - al ţării.
Lucrătorii tineri angajaţi direct de la şcoală tind să fie mai ieftini, spun experții
Experţii subliniază, de asemenea, că lucrătorii tineri angajaţi direct de la şcoală tind să fie mai ieftini, deşi alţii sugerează că preferinţa nu se referă doar la menţinerea cheltuielilor la un nivel scăzut.
Un raport al Xinhua din 2021 a argumentat că angajaţii care nu au fost promovaţi la nivel de conducere până la 35 de ani pot fi percepuţi ca fiind mai puţin de succes şi, prin urmare, mai predispuşi la disponibilizări.
Profesorul de la Şcoala Centrală a Partidului a subliniat acest aspect în raportul său de anul trecut, spunând "În general, majoritatea angajaţilor cu 10 ani de experienţă vor deveni lideri sau manageri de echipă dacă abilităţile lor sunt cu adevărat bune. Cu alte cuvinte, "pragul de 35 de ani" nu se referă la vârsta în sine, ci la o măsură a capacităţii de muncă pentru angajatori."
Dar aceste limite înseamnă că mulţi oameni ajung ca Han, locuitorul din Beijing: supracalificat, educat, cu experienţă şi care se luptă să se menţină pe linia de plutire.
Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât din ce în ce mai multe persoane urmează studii de masterat şi doctorat în speranţa de a obţine un avantaj pe piaţa aglomerată a locurilor de muncă - întârziind astfel, în mod ironic, intrarea lor pe vechea piaţă a muncii.
Un creator de conţinut, Tao Chen, a atras atenţia la nivel naţional în martie, după ce a postat online despre experienţa sa. După ce a absolvit prestigioasa Universitate Sichuan cu un masterat în filosofie, a fost concediat de la o slujbă de jurnalist, apoi s-a angajat într-o serie de proiecte de afaceri eşuate. La 38 de ani, având puţine alte perspective, a devenit şofer de livrare de alimente - în cele din urmă a renunţat şi la acest loc de muncă, deoarece venitul nu era suficient pentru a ajunge la sfârşit de lună.
"Deşi am avut o experienţă de muncă foarte bună şi o diplomă de master, sunt foarte puţin competitiv după 35 de ani", a declarat Tao Chen în videoclipul său Douyin. Mai mult de 98% dintre cererile sale de angajare au rămas fără răspuns, în timp ce restul au considerat că era "inapt" pentru rolul respectiv. "Aproape că am avut o cădere psihică", a spus el.
O femeie care suferea de pierderi de memorie și stări de tristețe a fost operată pe creier. Ce au descoperit medicii... O femeie a vrut să se întoarcă acasă din Germania, dar a aflat că este moartă de doi ani: „S-au uitat în acte și mi-au s...
