Viscolul a amânat alegerile din 1929 În februarie 1929, şcolile au fost închise aproape o săptămână.
„Din cauza gerului puternic şi a viscolului care durează de prea multă vreme, împiedicînd mersul şcoalelor şi consumînd tot materialul aprovizionat, se închid toate şcoalele primare şi secundare din întreaga ţară pînă duminecă 17 februarie pentru a aştepta pînă atunci o schimbare a vremei”, scriau ziarele din februarie 1929. Tot din cauza nămeţilor, activitatea de încorporare a recruţilor a fost amânată. În lipsa căldurii din locuinţe, oamenii au murit îngheţaţi în case, în trenuri sau pe drumuri. Gerul şi zăpezile uriaşe au picat fix în perioada în care erau programate alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor.
Din cauza condiţiilor meteo, oamenii nu se puteau deplasa, iar scrutinul a fost amânat. Alegerile parţiale pentru Cameră şi Senat, fixate pentru data de 20 februarie, au fost amînate pentru data 17 aprilie. Poşta şi Telecomunicaţiile nu au funcţionat mai bine de o săptămână, cât a durat cel mai năpraznic ger.
Gerul din februarie 1929 a fost ucigător pentru mulţi români sărmani. La Buzău, o întreagă familie cu 12 copii a căzut pradă iernii. „Mamă, tată şi 12 copii au căzut pradă morţii din cauza puternicului ger“, scria presa vremii.
În oraşul Câmpina a murit de frig, în aceeaşi lună, o întreagă şatră de ţigani pe care iarna îi prinsese în corturi.
Iarna din 1942
În anul 1942 în România au fost temperaturi între - 32, 2 grade Celsius și -38, grade Celsius. Oamenii stăteau închiși în casă din cauza frigului. Cursurile din școli erau suspendate, fabricile muncitorilor închise.
În Brașov, de exemplu, lemnele au fost raţionalizate şi erau păzite de armată. Soldaţii împărţeau oamenilor atât cât trebuia pentru a nu îngheţa de frig. După terminarea gerului, armata, dar şi toţi braşovenii au muncit trei zile pentru a deszăpezii oraşul troienit.
Iarna din 1942 nu a afectat doar România, ci întreaga Europă.
Iarna din 1954
A rămas în istorie ca iarna “marelui viscol”, din cauza zăpezii care a acoperit total Capitala și cea mai mare parte sudică a României.
Potrivit unui articol din ziarul"Scînteia" din 5 februarie 1954, Consiliul de Miniştri a transmis, la 3 februarie 1954, prin posturile de radio, un comunicat prin care se făcea apel la mucitori, ingineri, tehnicieni, funcţionari din ministere şi instituţii, comunişti şi deputaţi ai sfaturilor populare, gospodine, ţărani, elevi, studenţi", din regiunile înzăpezite să ia parte la lucrările de deszăpezire a străzilor, căilor ferate şi a drumurilor, informeză Agerpres.
A nins la Bagdad, pentru a doua oară în ultimul secol. Reacția copiilor când și-au văzut orașul acoperit de zăpadă... Oamenii sunt înnebuniți după o creatură verde, cu urechi ascuțițe și ochi mari. Cum a devenit Baby Yoda cea mai vândută ...
