S-o luăm ușurel, căci drumul e lung. Hipocrate, părintele medicinei, scria, prin secolul V înainte de erei noastre, despre miraculoasa „pudră amară” extrasă din scoarța salciei și care avea puterea de a vindeca febra și durerile.
Și nu era singurul! În perioada de glorie a Egiptului Antic, aceeași pulberea era folosită cu succes în tratarea bolnavilor.
Mergem înainte. Cu vreo două mii de ani. În 1828, un farmacist francez reușește să izoleze forma cristalină a pudrei de scoarță de salcie și o numește „salicina” (salix alba- salcie în latină). Doar că nu poate fi folosită. Este atât de acidă, încât distruge pereții stomacului, „mucoasa stomacală”.
Timp de 50 de ani, specialiștii se chinuie să găsească o soluție. Oficial, cel care rezolvă problema este Felix Hoffmann, angajat al unei companii farmaceutice germane, cunoscută și astăzi pe piața mondială.
Nemții i-au zis „aspirin”, au înregistrat rețeta și denumirea și au pus-o în vânzare la 1 mai 1899. De atunci, este prezentă în toate casele.
Aspirina, medicamentul care a ajuns în spațiu
Succesul de care s-a bucurat pe piață a fost răsunător. Organizația Mondială a Sănătății a inclus-o de trei ori pe lista medicamentelor esențiale.
Mai mult, aspirina a fost nelipsită din trusa de prim ajutor a echipajului Apollo, în timpul misiunii din 1969.
Ce trebuie să știm despre aspirină, înainte de a lua
Aspirina este folosită cu precădere în tratarea migrenelor, în prevenirea problemelor cardiace și chiar a cancerului.
Un studiu din 2010, publicat în Journal of the American Association, a scos la iveală și efectele negative ale consumului de aspirină.
Așadar, pentru ce este bună și când trebuie evitată aspirina?
- Crește riscul de pierdere a auzului. Cei care folosesc aspirină în mod regulat au 12% șanse mai mari să dezvolte probleme cu auzul. Același studiu a conluzionat că, în cazul bărbaților de peste 50 de ani, riscul crește la 33%.
- Reduce riscul apariției și reapariției cancerului de sân. Un raport publicat în februarie 2010 arată că femeile care au suferit de cancer la sân și au luat o doză scăzută de aspirină, de două- cinci ori pe săptămână, sunt cu 70% mai puțin predispuse la o revenire a bolii decât cele care nu au luat aspirină.
- Previne apariția bolii Parkinson. Un studiu publicat în revista Neurology a concluzionat că femeile care au luat aspirină de cel puțin două ori pe săptămână prezintă cu 40% mai puține șanse de a dezvolta această afecțiune.
- Poate provoca afecțiuni gastro-intestinale. Folosirea îndelungată a aspirinei poate provoca hemiragii gastro-intestinale și ulcer gastric.
- Crește riscul de hemoragii. Aspirina subțiază sângele, acesta coagulându-se mai greu în momentul unei sângerări.
Așadar, niciun medicament nu trebuie luat „după ureche”. Consultați întotdeuna un medic sau un farmacist și nu vă „prescrieți” singuri niciun tratament.
