"În aplicarea mandatului său constituţional, Instituţia Avocatul Poporului, prin Domeniul privind prevenirea torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenţie, îndeplineşte încă din anul 2014, atribuţii specifice de Mecanism Naţional de Prevenire, în conformitate cu legislaţia română. În accepţiunea legislaţiei internaţionale şi interne, orice loc în care persoana este lipsită de libertate, de unde nu poate să plece prin voinţa proprie, este considerat loc de detenţie, iar prin Mecanismul Naţional de Prevenire se urmăreşte respectarea drepturilor şi demnităţii persoanelor aflate în acele locuri", se arată într-un comunicat de presă de joi, semnat de Renate Weber.
Conform sursei citate, legislaţia română a transpus astfel în dreptul intern legislaţia internaţională şi europeană, ratificată de România. Este vorba de Protocolul opţional, adoptat la New York la 18 decembrie 2002, la Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, ratificat prin Legea nr. 109/2009.
În comunicat se arată că, potrivit documentelor amintite, sunt locuri de detenţie sau, după caz, locuri în care instituţia Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile privind prevenirea torturii şi a tratamentelor rele sau degradante, următoarele:
a) penitenciarele, inclusiv penitenciarele-spital;
b) centrele educative, centrele de detenţie;
c) centrele de reţinere şi arestare preventivă;
d) serviciile de tip rezidenţial pentru minorii care au săvârşit fapte penale şi nu răspund penal;
e) spitalele de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă, spitalele de psihiatrie;
f) centrele de tranzit;
g) centrele de cazare a străinilor luaţi în custodie publică, aflate în subordinea şi administrarea Inspectoratului General pentru Imigrări;
h) centrele speciale de primire şi cazare a solicitanţilor de azil aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări, având regimul juridic al zonei de tranzit;
i) centrele în care se acordă servicii de asistenţă pentru consumatorii de droguri, în regim închis;
j) orice alt loc care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) sau face parte din sistemul de sănătate sau sistemul de asistenţă socială.
"Avocatul Poporului aminteşte autorităţilor, publicului şi presei, că în anii 2014 şi 2016 în România au avut loc misiuni de evaluare ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii, respectiv ale Subcomitetului pentru Prevenirea Torturii, în cadrul cărora au fost vizitate, între altele, spitale, centre de plasament etc", mai scrie în comunicat.
Avocatul Poporului arată că membrii misiunilor au avut întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi cu cei ai Ministerului Sănătăţii, în vederea prezentării concluziilor misiunilor.
"Evident, nici centrele de plasament pentru copii, nici căminele de bătrâni, nici chiar penitenciarele, nu sunt locuri de tortură, dar legislaţia europeană care se aplică categoric tuturor statelor europene se referă la prevenirea torturii şi tratamentelor inumane sau degradante în acele locuri în care persoanele sunt lipsite de libertate, în sensul în care nu pot părăsi acele locuri prin voinţa proprie. În mod similar, legislaţia elaborată în cadrul ONU are aceleaşi cerinţe. Transparenţa administrării acestor locuri este esenţială pentru a ne asigura că persoanelor aflate acolo li se respectă drepturile şi demnitatea umană", susţine Renate Weber.
În Europa există 46 de ţări în care sunt organizate şi funcţionale Mecanisme Naţionale de Prevenire, care au acelaşi tip de competenţe, între care: Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Muntenegru, Polonia, Serbia, Spania, Suedia, Marea Britanie etc.
Potrivit sursei citate, în februarie 2020, chiar Subcomitetul Naţiunilor Unite pentru Prevenirea Torturii - SPT a menţionat că orice loc în care o persoană este ţinută în carantină şi pe care nu este liberă să îl părăsească este loc de detenţie, conform art. 4 din Protocolul Opţional.
"În contextul actual, trebuie avut în vedere faptul că persoanele internate în spitalele Covid nu au posibilitatea părăsirii acestora decât în baza deciziei unei autorităţi. Mai mult decât atât, în aceste spitale sunt internaţi atât pacienţi simptomatici, dar şi asimptomatici şi suspecţi de Covid, aceştia neavând posibilitatea refuzului internării. În baza mandatului şi în aplicarea acestuia, MNP are obligaţia să monitorizeze tratamentul aplicat oricărei persoane aflate în locurile de detenţie, iar prin activitatea de monitorizare se doreşte asigurarea că persoanelor internate le sunt respectate drepturile fundamentale, dar şi demnitatea", subliniază Avocatul Poporului.
Renate Weber spune că în activitatea de monitorizare Avocatul Poporului a solicitat mai multe informaţii şi documente şi ca pacienţii să fie informaţi cu privire la desfăşurarea monitorizării spitalului, dar şi cu privire la posibilitatea de a accesa şi completa on line un chestionar întocmit de instituţie.
Avocatul Poporului a trimis spitalelor o înştiinţare potrivit căreia sunt monitorizate ”împotriva torturii şi a pedepselor şi tratamentelor inumane şi degradante şi a exercitării fără discriminare a drepturilor şi libertărtăţilor fundamentale”. Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, afirmă că nu poate înţelege cum spitalele au devenit loc de tortură şi sunt asimilate locurilor de detenţie. În plus, ministrul a anunţat că va consulta juriştii pentru a afla dacă există o bază legală pentru această monitorizare. La rândul său, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a precizat că această abordare va face medicii să nu mai ia decizii.
Avocatul Poporului a trimis spitalelor din ţară o înştiinţare potrivit căreia sunt monitorizate, prin Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenţie.
Potrivit documentului prezentat de Digi 24, ”scopul monitorizării este consolidarea protecţiei pacienţilor împotriva torturii şi a pedepselor şi tratamentelor inumane şi degradante şi a exercitării fără discriminare a drepturilor şi libertărtăţilor fundamentale”.
În plus, instituţia solicită spitalelor să anune pacienţii şi aparţinătorii că se face această monitorizare şi solicită numeroase acte şi statistici de la fiecare unitate spitalicească.
Ministrul Nelu Tătaru a comentat, miercuri seară, la Digi 24, monitorizarea făcută de Avocatul Poporului.
”Din punctul de vedere al profesionistului, al chirurgului, nu pot înţelege cum spitalul devine un centru de tortură, cum tratamentul aplicat este o tortură, cum cei care s-au luptat trei luni de zile cu Covidul, salvând vieţi, în acest moment par a suporta o anchetă. Din punctul de vedere al ministrului Sănătăţii mă voi informa dacă din punct de vedere legal este vreun suport pentru ce se întâmplă acum”, a declarat ministrul.
Acesta a precizat că nu i se pare normal ca spitalelor să li spună centre de detenţie.
”Nu este normal că după o perioadă grea cineva îţi pune un stigmat de centru de detenţie, iar tratamentul sub suportul torturii. Asta am înţeles. Vreau să consult un jurist în drept internaţional să văd ce convenţie poate transforma un spital într-un centru de detenţie, iar tratamentul în tortură, iar noi acum trebuie să combatem acea tortură. (...) Va trebui să am această discuţie pentru a vedea contextul legal naţional sau internaţional, în care o unitate spitalicească este un centru de detenţie. Nu am primit sesizări de rele tratamente. Au fost solicitări ale pacienţilor asimptomatici de a fi externaţi, dar de tratament agresiv, tortură nu am avut”, a adăugat ministrul.
Acesta a afirmat că nu a văzut rele tratamente, dar a văzut medici cu mâinile goale încercând să salveze pacienţi.
La rândul său, şeful DSU, Raed Arafat, a explicat că această monitorizare se putea face invocând drepturile pacienţilor, Avocatul Poporului având atribuţii în acest sens, fără a fi invocată tortura.
”Dacă nu se revine pe treaba asta, o să determinaţi medicii să nu mai ia decizii şi se va ajunge să luaţi (Avocatul Poporului - n.r.) decizii asupra lor, pentru că aici este vorba de decizii pe pacient şi împreună cu pacientul şi explicând pacientului. Deci asimilarea între un loc de tratament, un salon de tratament... medicul şi pacientul a înţeles că s-a asimilat spitalul cu un loc de detenţie şi cumva asta se lasă de înţeles. Putea să se meargă pe drepturile pacientului şi să vedem dacă drepturile pacientului sunt respectate”, a explicat Arafat.
Raluca Alexandru, adjunct al Avocatului Poporului, a explicat că termenii utilizaţi sunt cei prevăzuţi de legislaţie.
”Termenii utilizaţi sunt cei prevăzuţi de legislaţie. (...) În niciun caz nu vorbim de tratamente de tortură. Aşa este numele domeniului pe care l-a stabilit Legea 35/1997. (...) Noi am vrut prin această acţiune să informăm pacienţii că au posibilitatea de a completa un chestionar întocmit de domeniul pe care îl coordonez, direct pe site-ul Avocatului Poporului. Mai mult, am considerat că prin solicitarea de afişare că această instituţie este monitorizată, era normal să informăm aceşti pacienţi”, a declarat Raluca Alexandru.
Nelu Tătaru şi Raed Arafat au vorbit şi despre faptul că spitalele, ocupate încă cu tratarea pacienţilor bolnavi sau sustecţi de coronavirus nu au posibilitatea să efectueze toate statisticile cerute de Avocsatul Poporului.
Sursa : news.ro
Orban: Obiectivul meu este ca în maxim cinci ani România să depăşească Produsul Intern Brut pe cap de locuitor mediu la ... Mandatele aleşilor locali, prelungite până la 1 noiembrie. Data alegerilor locale se stabileşte de către Parlament, cu 6...
