Scandalul mediatic si politic era anticipat a fi mare, deci era nevoie de o strategie de deturnare a atentiei de la acest subiect prin aducerea in prim-planul public a altui subiect, legat de oneroasele interese ale demnitarilor in a-si ascunde averile. In plus, aruncarea pe piata a subiectului ANI urma sa discrediteze partidele de Opozitie, care s-ar fi opus modificarii legii in sensul transparentizarii publicarii averilor, dar mai ales urma sa discrediteze Parlamentul ca institutie, obiectiv urmarit de asemenea cu asiduitate de catre ganditorii de la Cotroceni.
Ceea ce s-a si intamplat. In 26 aprilie, chiar in timp ce la Guvern se adopta un proiect de modificare a Legii ANI, Traian Basescu chemase partidele la consultari pentru a le cere sa adopte in Parlament legea neanuntata inca in termen de 10 zile. Liberalii au refuzat sa participe la "mascarada", fiind ulterior acuzati, evident, ca se opun controlului averilor, iar intre liderul PSD, Victor Ponta, si Traian Basescu, a izbucnit un conflict verbal violent de natura sa duca, de asemenea, la atacarea social-democratilor pe motiv ca ei apara secretizarea averilor demnitarilor.
Legea a intrat apoi in procedura parlamentara, cu sincopele de rigoare, spre satisfacerea strategiei gandite la Palatul Cotroceni. Proiectul a fost modificat in comisiile juridice si in plen, cu binecuvantarea ministrului Predoiu, dar cu multe contestari ulterioare pana cand forma finala a ajuns la promulgare la Traian Basescu. De mentionat este faptul ca PSD si PNL au decis sa nu se opuna in nici un fel adoptarii legii, tocmai pentru a nu fi acuzate de acest lucru, si ca printre cei care au votat amendamentele prin care ANI si-a pierdut din atributii au fost chiar parlamentarii PDL.
Fix atunci cand Curtea Constitutionala a respins taierea pensiilor si Guvernul a fost obligat sa anunte cresterea TVA, Traian Basescu a gasit de cuviinta sa ceara Parlamentului reexaminarea legii, pentru a doua oara consecutiv, desi Constitutia nu ii permitea sa faca acest lucru. Refuzul PNL si PSD de a da curs solicitarii sale a atras noi acuzatii la adresa Opozitiei si a parlamentarilor pe aceeasi tema, ca sunt aparatori ai averilor necinstite. Apoi, invocand raportul de tara pe Justitie al Comisiei Europene (CE), Traian Basescu a contestat legea la CCR, unde a fost, pentru a doua oara, declarata neconstitutionala si, deci, reintoarsa la Parlament, unde sarabanda acuzatiilor si contestatiilor va fi luata de la capat in toamna, cand incepe sesiunea Legislativului.
Intre timp, Comisia Europeana (pe langa care lobby-ul virulent facut de Monica Macovei, a carei influenta in cercurile oficialilor de la Bruxelles este cunoscuta, a avut efectul scontat), a emis un raport care arata ca strategia prezidentiala a avut succes: Parlamentul si partidele de opozitie sunt facute responsabile pentru distrugerea ANI ca institutie menita sa lupte impotriva coruptiei la nivel inalt. "Verificarea averilor, un element fundamental din competentele originale ale ANI, a disparut", au constatat expertii CE.
"ANI este acum lipsita de capacitatea pe care o avea anterior de a transmite cazuri de diferente semnificative nejustificate intre venituri si averi catre curti pentru verificare si sanctionare. In locul acesteia, ANI va putea doar sa transmita astfel de cazuri catre procurori sau autoritati fiscale, dintre care nici una nu este competenta din punct de vedere legal sa sanctioneze discrepante nejustificate ce rezulta din verificarea proprietatilor sau a veniturilor", atrage atentia CE. "Comisia Europeana a constatat, in urma unei analize deocamdata preliminare, ca noua Lege ANI adoptata de Parlamentul roman nu indeplineste cerintele-cheie ale obiectivului nr. 2 din Mecanismul de Cooperare si Verificare, ceea ce e de natura sa starneasca ingrijorarea Executivului european", declara la 2 iulie Mark Gray, purtator de cuvant al CE.
Foto: Intactimages
