Codul Patrimoniului şi restaurarea bisericilor, între priorităţile incluse în programul de guvernare al PNL

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește A1 pe Discover

Lipsa programelor de dezvoltare a educaţiei artistice şi culturale la nivelul învăţământului preuniversitar şi a cercetării ştiinţifice în domeniul patrimoniului la nivelul învăţământului universitar reprezintă cauza absenţei politicilor de stimulare a consumului cultural, se arată în document.

În programul de guvernare propus de PNL este reluată ideea elaborării Codului Patrimoniului cultural şi a Strategiei Naţionale privind protejarea monumentelor istorice, aduse în discuţie din primăvara anului 2016.

Cultura scrisă este un alt domeniu de activitate care necesită o reglementare urgentă, spune partidul, „deoarece astăzi editurile nu beneficiază de niciun fel de susţinere sau facilitate privind condiţiile de difuzare, nici de politici favorabile pentru stimularea lecturii şi nici de criterii privind achiziţia de carte de către biblioteci sau alte entităţi ale statului”.

Lipsa de investiţii şi a unei infrastructuri adecvate se resimte şi în domeniul muzeelor şi caselor memoriale din România. „Legislaţia învechită şi lipsa unui sistem unitar de evaluare a obiectelor de patrimoniu şi de asigurare a lor şi a clădirilor care le adăpostesc reprezintă alte puncte vulnerabile ignorate în ultimii ani”.

Cinematografia se confruntă cu „lipsa de sprijin real privind finanţarea”, cu un proces „dificil” privind absorţia fondurilor de la bugetul de stat. „În egală măsură situaţia juridică incertă a unor obiective din cadrul reţelei de cinematografe şi a instituţiilor de spectacole la nivel naţional îngreunează activitatea din domeniu”.

Programul de Guvernare propus de Partidul Naţional Liberal are în vedere promovarea unui set de măsuri destinate diversificării resurselor pentru cultura independentă, debirocratizarea MCIN şi a administraţiei publice locale care finanţează cultura şi elaborarea unor principii de guvernanţă solidă în domeniul culturii, la toate nivelurile:

1. Debirocratizarea şi reorganizarea structurii actuale a Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale şi reducerea fragmentării plecând de la reducerea numărului de demnitari;
2. Restructurarea activităţii Direcţiilor Judeţene de Cultură în scopul scăderii barierelor administrative la accesarea de fonduri europene sau din surse internaţionale;
3. Demararea consultărilor cu privire la nevoile de dezvoltare a reţelei institutelor culturale române în străinătate împreună cu Administraţia Prezidenţială şi Ministerul Afacerilor Externe;
4. Dezvoltarea proiectului E-Cultura: Biblioteca Digitală a României destinat digitalizării patrimoniului cultural şi extinderea la domeniul arhivelor de patrimoniu imaterial;
5. Revizuirea legislaţiei privind activităţile culturale:
• Modificarea şi revizuirea legislaţiei în domeniul privind finanţarea activităţilor culturale de interes major. Revizuirea Legii sponsorizării şi mecenatului 32/1994 şi revizuirea Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, în sensul îmbunătăţirii procesului de selecţie a proiectelor;
• Actualizarea Legii nr. 8/1996: „Dreptul de autor şi drepturile conexe“ – corelare cu legislaţia europeană;
6. Eficientizarea funcţionării instituţiilor de interes naţional din domeniul cultural
• Modificarea legii de funcţionare a ICR în vederea reglementării răspunderilor şi atribuţiilor în domeniu, cu rol de coordonare a acţiunilor de diplomaţie culturală ale României;
• Reorganizarea AFCN prin garantarea autonomiei instituţionale şi asigurarea unei finanţări adecvate;
• Revizuirea legislaţiei în vigoare în vederea clarificării statutului muzeelor academice (universitare din România) şi recunoaşterea acestora ca instituţii muzeale;
• Corectarea inechităţilor în salarizare între specialişti din reţeaua muzeală şi cei din domeniul artelor spectacolului şi reintroducerea statutului de cercetător pentru specialiştii din muzee implicaţi în activitatea de cercetare;
10. Pregătirea dosarelor pentru înscrierea unora din celor mai valoroase bunuri culturale imateriale în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial a Umanităţii – reluarea procesului de includere a Roşiei Montana în patrimonial UNESCO.
11. Iniţierea unui program naţional de finanţare care să asigure bugetarea programului naţional de restaurarea şi salvare a patrimoniului naţional, activitate subfinanţată în ultimii ani;
12. Încurajarea creaţiilor din domeniul culturii scrise naţionale:
• Elaborarea unei legislaţii transparente, care să prevadă criterii în ceea ce priveşte achiziţia de carte de către biblioteci sau alte entităţi ale statului dar şi cu privire la existenţa timbrului literar şi folosirea fondurilor colectacte prin acest mijloc;
13. Simplificarea legislaţiei privind implementarea proiectelor sociale, culturale de către minorităţile naţionale;
14. Acordarea unei contribuţii anuale predictibile de la bugetul de stat pentru susţinerea activităţii cultelor religioase din România care să acopere nevoile stringente privitoare la repararea, restaurarea şi construcţia lăcaşurilor de cult din ţară, dar şi pentru sprijinirea comunităţilor religioase româneşti din afara graniţelor tării.

Ludovic Orban, prim-ministrul desemnat, a anunţat joi lista de propuneri pentru Cabinetul său.

Deputatul Bogdan Gheorghiu (Suceava), validat în decembrie 2016, a fost propus pentru portofoliul Cultură. În vârstă de 44 de ani, licenţiat în Actorie, a fost realizator de emisiuni radio şi TV. În 2002, a deschis staţia locală OTV Suceava, în 2005, TV Rădăuţi, iar în 2007, Bucovina TV.

El este membru în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Audierile celor propuşi pentru portofolii vor avea loc săptămâna viitoare.

Sursa : news.ro