Urmărește A1 pe DiscoverCurtea Constituţională a anunţat că a amânat pronunţarea privind excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului, având ca obiect prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
"(...) Curtea Constituţională, în temeiul art. 76 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi al art. 47 alin. (4) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea în data de 12 februarie 2020 pentru a solicita de la Guvernul României o serie de informaţii suplimentare legate de conţinutul Expunerii de motive ce însoţeşte actul normativ criticat în această cauză", au transmis reprezentanţii CCR.
Curtea Constituţională a României a dezbătut, marţi, sesizarea Avocatului Poporului cu privire la Codul administrativ. Renate Weber consideră că nu se justifică urgenţa adoptării acestui document, care ”tinde la inversarea raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern”. În plus, Avocatul Poporului a vorbit despre ”fragilizarea statutului membrilor Guvernului şi a instituţiei în ansamblu”, prin înlăturarea condiţiei incompatibilităţii.
În 28 august 2019, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, invocând în principal trei motive.
Primul dintre acestea este că OUG contravine art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece nu răspunde exigenţelor Constituţiei privind delegarea legislativă, astfel cum aceasta a fost dezvoltată prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale
”În urma analizării actului normativ, Avocatul Poporului a constatat, între altele, că în cuprinsul ordonanţei sunt reglementate o serie de aspecte care nu au legătură şi nu sunt nici interdependente cu motivele invocate de Guvern în susţinerea urgenţei şi situaţiei extraordinare care motivează adoptarea unei asemenea ordonanţe. Avocatul Poporului consideră că maniera aleasă pentru soluţionarea situaţiei administraţiei publice centrale şi locale din România nu este adecvată, întrucât mecanismul legislativ al ordonanţei de urgenţă prezintă un regim aparte, care ar trebui să fie folosit în situaţii extraordinare, urgente şi a căror reglementare nu poate fi amânată. Or, situaţia care a generat adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă este deja de notorietate şi a cunoscut anterior mai multe iniţiative legislative, ultima fiind, în acest sens, cea iniţiată în Parlamentul României, în cursul anului 2018 (PL-x nr. 369/2018 Proiect de Lege privind Codul administrativ al României), care a încetat prin respingerea definitivă de Camera Deputaţilor a proiectului de lege”, a transmis Avocatul Poporului.
Totodată, avocatul Poporului consideră că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 contravine prevederilor constituţionale ale art. 69 privind mandatul reprezentativ, ale art. 109 referitoare la răspunderea membrilor Guvernului şi ale art. 111 alin. (1) privind controlul parlamentar al activităţii Guvernului.
”Din examinarea argumentelor utilizate de Guvern pentru justificarea demersului legislativ în calitate de legiuitor delegat, Avocatul Poporului constată că se tinde la inversarea raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern. Niciodată situaţia extraordinară si urgenţa unui demers legislativ delegat nu pot fi acceptate ca o sancţiune a eşecului procesului de legiferare derulat de Parlament, acesta fiind reprezentantul poporului şi unica autoritate legiuitoare. Principiul colaborării loiale dintre instituţiile şi autorităţile statului nu înlătură funcţia de control pe care Parlamentul o are asupra Guvernului şi nu inversează acest control”, a mai transmis Avocatul Poporului.
În plus, Codul Administrativ contravine art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât afectează regimul instituţiilor fundamentale ale statului, în speţă Guvernul.
”Analizând noua soluţie legislativă, Avocatul Poporului constată că din condiţiile generale pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului a fost înlăturată condiţia incompatibilităţii, ceea ce produce consecinţe negative prin fragilizarea statutului membrilor Guvernului şi a instituţiei în ansamblu. Eliminarea condiţiei de ocupare a funcţiei de către o persoană aflată într-unul din cazurile de incompatibilitate poate conduce la situaţii de fapt în care o persoană decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică în aplicarea Legii nr. 176/2010, să fie numită în funcţia de membru al Guvernului doar pentru ca mai apoi, când se constată interdicţia, să înceteze calitatea de membru. Similar, oferirea unui termen de 15 zile după învestire pentru a ieşi din situaţia de incompatibilitate, afectează în mod negativ credibilitatea unei instituţii fundamentale a statului, întrucât permite declanşarea procedurilor constituţionale prevăzute de art. 103-104 (care implică Preşedintele României, prim-ministrul şi Parlamentul), în considerarea unei persoane aflate într-o situaţie de incompatibilitate”, se mai arăta în sesizarea transmisă CCR.
Codul Administrativ a fost adoptat prin Ordonanţă de Urgenţă şi a fost modificat, la doar o săptămână, tot prin OUG.
Actul normativ a stârnit critici din partea opoziţiei, a unor organizaţii sindicale şi a unor organizaţii civice.
Documentul prevede, printre altele, indemnizaţii de vârstă pentru primari, dar şi faptul că preşedintele are la dispoziţie doar zece zile pentru a răspunde în cazul remanierilor guvernamentale.
Sursa : news.ro
Barna: Anunţarea numelor magistraţilor nominalizaţi pentru conducerea principalelor parchete e un important pas înainte ... PSD: Prima măsură a Guvernului Orban a fost să taie din majorarea salariului minim/ Îi vom forţa să majoreze salariul mi...
