Urmărește A1 pe DiscoverBarometrul de opinie publică al Academiei Române realizat de INSCOP Research în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019 confirmă faptul că PSD și PNL se află într-o luptă strânsă pentru primul loc în clasamentul intenției de vot la alegerile pentru Parlamentul European. Totodată, majoritatea românilor sunt de acord cu decizia președintelui Klaus Iohannis de a convoca un referendum privind situația Justiției, pe 26 mai 2019.
Intenția românilor de a se prezenta la urne la alegerile europarlamentare a fost măsurată pe o scală de la 1 la 10, în care nota 1 înseamnă ”sigur nu voi vota”, iar nota 10 înseamnă ”sigur voi vota”. 11% dintre respondenți au ales varianta 1, 1,8% varianta 2, 1,9% varianta 3, 3,1% varianta 4. Varianta 5 a fost aleasă de 4,9% dintre respondenți, în timp ce pentru varianta 6 au optat 4,5% dintre români, pentru varianta 7 au optat 5,9%, iar pentru varianta 8 au optat 9,3%. 11% dintre respondenți au ales varianta 9, în timp ce 39,2% au declarat că vor merge sigur să voteze. 7,2% reprezintă non-răspunsuri. Aceste cifre nu trebuie interpretate neapărat ca prognoze de participare la vot. Datele au fost culese în cea mai mare parte, înainte de debutul campaniei electorale care va avea un rol în mobilizarea electoratului.
La ultimele alegeri europarlamentare (25 mai 2014), nivelul prezenţei la vot în România a fost de 32,4% dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale.
Comparativ cu luna martie 2019, se remarcă o creștere semnificativă a procentului celor care au ales opțiunea 10 (”sigur voi vota”) la întrebarea privind prezența la vot, de la 26,9% la 39,2%, pe fondul apropierii scrutinului pentru Parlamentul European și, probabil, a convocării referendumului pe tema Justiției. Datele din luna martie au fost extrase dintr-o cercetare sociologică anterioară, realizată de INSCOP Research la comanda Fundației Konrad Adenauer.
19,4% dintre cei intervievați declară că nu s-au hotărât cu cine vor vota, 11% declară că nu vor merge la vot, iar 6,5% nu știu sau aleg să nu răspundă la această întrebare.
Dintre românii care își exprimă o opțiune de vot, ceea ce reprezintă 63,1% din eșantion, 27,6% intenționează să voteze cu PNL (față de 26,3% în martie), iar 25,5% cu PSD (față de 26,9% în martie). Urmează Alianța 2020 USR-PLUS cu 16,5% (față de 15,3% în martie 2019), ALDE cu 9,2% (9,3% în martie) și Pro România cu 9,1% (același scor ca în sondajul precedent). UDMR înregistrează o intenție de vot la limita pragului electoral de 4,8% (față de 5% în martie). Pentru PMP și-au exprimat intenția de vot 3,9% dintre respondenți (față de 4,4% în martie). 1,1% dintre cei chestionați au ales UNPR, 0,6% PSR, 0,5% PRU, 0,3% PSDI, 0,2% BUN, PRO DEMO 0,2%. Cei doi candidați independenți, Gregoriana Tudoran și George Simion, sunt cotați cu o intenție de vot de 0,3%.
Dacă luăm în considerare doar respondenții care declară că sigur vor merge la vot în ziua alegerilor (cei 39,2% din populație care ale varianta 10 la întebarea privind prezența la vot), constatăm modificări ale procentelor obținute de partidele/alianțele politice măsurate. Astfel 26,4% dintre respondenți declară că ar vota cu PSD, iar 26,1% cu PNL. Urmează Alianța 2020 USR-PLUS cu 20,1%, Pro România cu 8,5%. S-ar situa sub pragul electoral două partide parlamentare: UDMR cu 4% și PMP cu 3,5%. Urmează UNPR cu 1,0%, PRU cu 0,5%, PSDI cu 0,5%, George Simion cu 0,5%, BUN cu 0,2%, PSR cu 0,2%, Gregoriana Tudoran cu 0,2%.
Comparația între intenția de vot a tuturor respondenților care au ales o opțiune, respectiv a celor care au declarat că vor participa sigur la vot (au ales nota 10 la intenția de participare la vot) arată că Alianța 2020 USR-PLUS ar obține semnificativ mai multe voturi (de la 16,5% la 20,1%). PSD câștigă aproximativ un procent, în timp ce PNL înregistrează un ușor regres. Varianția celorlalte partide este limitată.
În analiză trebuie ținut cont de faptul că datele prezentate au fost culese, în mare parte, înaintea campaniei electorale, care, alături de alți factori, ar putea influența substanțial atât prezența la urne, cât și rezultatele finale obținute de partidele politice la alegerile din 26 mai.
În ceea ce privește referendumul, 59% dintre respondenți sunt de acord cu decizia președintelui Klaus Iohannis de a convoca un referendum privind situația Justiției, pe 26 mai 2019, în timp ce 23,8% își exprimă dezaprobarea. Procentul celor care nu știu sau nu răspund este de 17,2%.
Mai multe detalii despre cercetare pot fi găsite AICI!
În perioada următoare, INSCOP Research va da publicității date cu privire la următoarele teme: intenția de vot la alegerile prezidențiale și încrederea în personalități publice, direcția țării și a UE, sursele de îngrijorare ale românilor și încrederea în instituții interne și internaționale, valorile naționale ale românilor, opiniile privind securitatea națională și politica externă. De asemenea vor mai fi făcute publice date cu privire la percepția populației asupra băncilor și a Bisericii, respectiv la consumul cultural.
Barometrul de opinie publică al Academiei Române a fost realizat de INSCOP Research, la comanda LARICS - Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică, din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. Datele sondajului de opinie au fost culese la nivel național în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019. Volumul eșantionului a fost de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Sondajul a fost realizat pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor în toate județele României și în sectoarele Municipiului București. Eșantionul de tip multi-stratificat, probabilistic a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.
