Ce s-a petrecut la celelalte alegeri prezidențiale? Ion Iliescu, 85% dintre voturi în ”Duminica Orbului”

• Formula 1™ se vede în AntenaPLAY! Nu rata Marele Premiu din Miami e pe 5 mai, de la 23:00 în AntenaPLAY!

• Alegeri prezidențiale 1990

Primele alegerile prezidențiale din România, de după evenimentele din Decembrie 1989, s-au desfășurat pe 20 mai 1990, dată cunoscută sub denumirea de ”Duminica Orbului”. Din numărul total de 17.200.722 alegători s-au prezentat la vot 14.826.616 (86,19%). Voturile validate au fost 14.378.693, alegerile fiind câștigate de Ion Iliescu și FSN.

1. Ion Iliescu (FSN), 85,07%

2. Radu Câmpeanu (PNL), 10,64%

3. Ion Rațiu (PNȚ), 4,29%

A fost pentru prima și ultima oară când un candidat a ieșit din primul tur de scrutin.

• Alegeri prezidențiale 1992

Primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc pe 27 septembrie 1992, iar turul doi pe 11 octombrie 1992. Ion Iliescu a fost ales președinte, obținând în turul doi 61,43% din voturi.

Turul 1 de scrutin

Din 16.380.663 de alegători înregistrați s-au exprimat 12.496.430 (76,29%), dintre care numai 11.908.015 au fost validate.

1. Ion Iliescu (FDSN) 5.633.456 (47,34%)

2. Emil Constantinescu (CDR) 3.717.006 (31,24%)

Turul 2 de scrutin

Din 16.597.508 de alegători înregistrați s-au exprimat 12.150.728 (73,23%), dintre care numai 12.034.636 au fost validate.

1. Ion Iliescu (FDSN) 7.393.429 (61,43%)

2. Emil Constantinescu (CDR) 4.641.207 (38,57%)

• Alegeri prezidențiale 1996

Alegerile prezidențiale din România au avut loc în două tururi de scrutin, la 3 noiembrie 1996 și la 17 noiembrie 1996.

Din 17.218.654 de alegători înregistrați s-au exprimat 13.088.388 (76,01%), dintre care 12.652.900 au fost validate (435.488 voturi anulate, în timp ce diferența care îi desparte pe primii doi clasați a fost de 511.152 voturi).

Turul 1 de scrutin

1. Ion Iliescu (PDSR) 4.081.093 (32.25%)

2. Emil Constantinescu (CDR) 3.569.941 (28.22%)

3. Petre Roman (USD) 2.369.941 (20.54%)

4. György Frunda (UDMR) 761.411 (6.02%)

5. Corneliu Vadim Tudor (PRM) 597.508 (4.72%)

Turul 2 de scrutin

Din 17.230.654 de alegători înregistrați s-au exprimat 13.078.883 (75,9%), dintre care 12.972.485 au fost validate.

1. Emil Constantinescu (CDR) 7.057.906 (54,41%)

2. Ion Iliescu (PDSR) 5.914.579 (45,59%)

• Alegeri prezidențiale 2000

Alegerile pentru președinția României din anul 2000 s-au desfășurat în două tururi de scrutin, fiind câștigate de candidatul PDSR, Ion Iliescu. Rezultatele primului tur de scrutin au declanșat o mobilizare în favoarea lui Ion Iliescu, acesta fiind susținut chiar de către foști oponenți ai săi, pe fundalul perspectivei ca politicianul extremist Corneliu Vadim Tudor să ajungă șeful statului.

Turul 1 de scrutin

Din 17.699.727 de alegători înregistrați s-au exprimat 11.559.458 (65,31%), dintre care numai 10.839.424 au fost validate (720.034 voturi anulate, în timp ce diferența care îi desparte pe primii doi clasați a fost de 897.980 voturi).

1. Ion Iliescu (PDSR) 4.076.273 (36,35%)

2. Corneliu Vadim Tudor (PRM) 3.178.293 (28,34%)

3. Theodor Stolojan (PNL) 1.321.420 (11,78%)

4. Mugur Isărescu (CDR) 1.069.463 (9,54%)

5. György Frunda (UDMR) 696.989 (6,22%)

Turul 2 de scrutin

Din 17.699.727 de alegători înregistrați s-au exprimat 10.177.343 (57,50%), dintre care numai 10.020.870 au fost validate.

1. Ion Iliescu (PDSR) 6.696.623 (66,83%)

2. Corneliu Vadim Tudor (PRM) 3.324.247 (33,17%)

• Alegerile prezidențiale din 2004

Alegerile prezidențiale din România s-au desfășurat peparcursul a două scrutinuri. Primul scrutin a avut loc pe 28 noiembrie 2004. Al doilea tur de scrutin s-a desfășurat pe 12 decembrie, iar învingător a ieșit Traian Băsescu cu 51,23% din totalul voturilor exprimate, devansându-l pe contracandidatul său, Adrian Năstase (48,77%).

Alegerile prezidențiale din 2004 s-au desfășurat simultan cu alegerile legislative. Conform Constituției României amendate în 2003, mandatul prezidențial durează cinci ani, în loc de patru, însemnând că în viitor, alegerile prezidențiale și legislative se vor ține separat.

12 candidați au concurat pentru funcția de Președinte al României. În turul doi au ajuns Adrian Năstase și Traian Băsescu.

Turul 1 de scrutin

Alegători: 18.449.344. Voturi exprimate: 10.794.653 (58,5%). Voturi valabile: 10.452.205. Voturi anulate: 342.448. Diferență voturi dintre primii doi clasați: 733.628

1. Adrian NăstaseAlianța PSD+PUR: 4.278.86440,97%

2. Traian BăsescuAlianța Dreptate și Adevăr: 3.545.23633,92%

3. Corneliu Vadim Tudor PRM: 1.313.71412,57%

4. Marko Bela UDMR: 533.4465,10%

5. Gheorghe Ciuhandu PNȚCD: 198.3941,90%

Turul 2 de scrutin

Alegători: 18.316.104. Voturi exprimate: 10.112.262 (55,2%). Voturi valabile: 10.008.314. Voturi anulate: 103.948. Diferență voturi dintre candidați: 245.374

1. Traian Băsescu, Alianța Dreptate și Adevăr: 5.126.89451,23%

2. Adrian Năstase, Alianța PSD+PUR: 4.881.52048,77%

• Alegerile prezidențiale din 2009

Alegerile prezidențiale din România din anul 2009 au avut loc la expirarea mandatului celui de-al patrulea președinte al țării, Traian Băsescu. Acesta a depus jurământul la data de 20 decembrie 2004 și deținea, potrivit Constituției, un mandat de cinci ani. Acestea au fost primele alegeri prezidențiale din România care au avut loc separat de alegerile legislative, primele alegeri prezidențiale care s-au desfășurat odată cu un referendum și primele alegeri prezidențiale din România după aderarea la Uniunea Europeană.

Și-au putut depune candidatura pentru funcția de președinte cetățenii români în vârstă de cel puțin 35 de ani, care au strâns cel puțin 200.000 de semnături ale cetățenilor cu drept de vot.

Primul tur de scrutin a avut loc pe data de 22 noiembrie, iar turul doi, pe 6 decembrie.

S-au înscris 12 candidați dintre care ytrei independenți. Radu, Principe al României, soțul Prințesei Margareta a României, și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale la 9 aprilie 2009. Ulterior s-a retras din cursa electorală. Nati Meir, candidat independent, a fost arestat pe 20 octombrie 2009 pentru punere în circulație de valori falsificate și deținere de valori falsificate în vederea punerii în circulație, falsificare de valori străine și înșelăciune. Două zile mai târziu și-a anunțat retragerea din cursa prezidențială.

Organizarea alegerilor și a referendumului au costat statul român aproximativ 40 de milioane de euro.

În al doilea tur de scrutin s-au calificat candidatul PSD, Mircea Geoană, și președintele în exercițiu, Traian Băsescu, ultimul câștigând un nou mandat cu 50,33% din voturi. Partidul Social Democrat a contestat rezultatul alegerilor, reclamând fraude electorale, dar Curtea Constituțională, după ce a cerut renumărarea voturilor anulate, a validat rezultatul alegerilor.

Turul 1 de scrutin

1. Traian Băsescu, Partidul Democrat Liberal, 3.153.640 - 32,44

2. Mircea Geoană, Alianța Electoralǎ Partidul Social Democrat + Partidul Conservator, 3.027.838 - 31,15

3. Crin Antonescu, Partidul Național Liberal, 1.945.831 - 20,02

4. Corneliu Vadim Tudor, Partidul România Mare, 540.380 - 5,56

5. Hunor Kelemen, Uniunea Democrată Maghiară din România, 372.764 - 3,83

Turul 2 se scrutin

Total votutri exprimate: 10.483.815

1. Traian Băsescu: 5.277.068 - 50,34%

2. Mircea Geoană: 5.206.747 - 49,66%

• Alegeri prezidențiale 2014

Alegerile prezidențiale din România au avut loc în două tururi de scrutin, la 2 noiembrie 2014 și la 16 noiembrie 2014. Pentru al doilea tur s-au calificat premierul în funcție, Victor Ponta (Alianța PSD–UNPR–PC), cu 40,44% din voturi, respectiv primarul Sibiului, Klaus Iohannis (ACL), cu 30,37%. În al doilea tur, cu o participare la vot cu peste 10% mai mare față de primul tur, Iohannis a obținut 6.288.769 de voturi, reprezentând 54,43% din opțiuni. Victor Ponta a obținut 5.264.383 de voturi, reprezentând 45,56%.

Alegerile au fost marcate de cozi lungi de așteptare la secțiile din străinătate, de până la zece ore. În pofida statului la rând, zeci de mii de cetățeni români nu au reușit să voteze, toate secțiile fiind închise la ora 21. După numărarea voturilor din străinătate a devenit certă preferința românilor din diaspora pentru candidatul opoziției, Klaus Iohannis, care a obținut în diaspora cel mai bun scor (89,73%). Conform Constituției României, art. 83, mandatul președintelui este de cinci ani, cu posibilitatea înnoirii sale o singură dată.

Turul 1 de scrutin

1. Klaus Iohannis, Partidul Național Liberal (Alianța Creștin Liberală PNL–PDL): 2.881.406 - 30,37%

2. Victor Ponta, Partidul Social Democrat (Alianța PSD–UNPR–PC): 3.836.093 - 40,44%

3. Călin Popescu-Tăriceanu, Independent: 508.572 - 5,36%

4. Elena Udrea - Partidul Mișcarea Populară (Alianța PMP-PNȚCD): 493.376 - 5,20%

5. Monica Macovei, Independent: 421.648 - 4,44%

Turul 2 de scrutin

1. Klaus Iohannis: 6.288.769 - 54,43%

2. Victor Ponta: 5.264.383 - 45,56%