Urmărește A1 pe DiscoverAproape că e ziua- și cutremurul în România. Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pamantului (INCDFP) pare să transmită cutremure mai des ca oricând. Te-ai întrebat de ce cutremurele se țin lanț în România și ce trebuie să știm?
Două cutremure s-au produs în România, seară trecută, într-un interval de timp de 20 de minute. Unul dintre seisme a avut o magnitudine de 2 grade, în timp ce cel de-al doilea a înregistrat 3,1 grade pe scară Richter.
Primul cutremur s-a produs în Zonă seismică Vrancea, județul Buzău cu magnitudinea 2 pe scară Richter, la adâncimea de 14km.
Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică Pământului (INCDFP) transmite: În ziua de 27/08/2018 la oră 23:06:41(oră României) s-a produs în Zonă seismică Vrancea, județul Buzău un cutremur cu magnitudinea 3.1 pe scară Richter, la adâncimea de 116km.
Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: Nehoiu(34km), Buzău(50km), Covasna(53km), Râmnicu Sărat(55km), Odobești(57km).
De ce cutremurele se țin lanț în România. Primăvara și toamna, anotimpurile cutremurelor
Primăvara și toamna, cutremurele apar ca ciupercile după ploaie. Acestea sunt anotimpurile lor preferate. Cele mai puternice cutremure din 2018 au avut o magnitudine de 4,6 pe Richter, primul în data de 14 martie şi cel de-al doilea în 25 aprilie, ambele fiind înregistrate în zona seismică Vrancea.
În 2017, cel mai mare seism de pe teritoriul ţării a fost înregistrat pe 8 februarie, în judeţul Buzău, şi a avut o magnitudine de 5 pe Richter, mişcarea tectonică fiind resimţită şi la Bucureşti. Cele mai puternice cutremure produse în ultimii 28 de ani în România au fost înregistrate pe 30 şi 31 mai 1990, magnitudinea acestora fiind de 6,9, respectiv 6,4 pe scara Richter.
De unde vin cutremurele în România
Potrivit specialiştilor, originea cutremurelor vrâncene este legată de zona de convergenţă între mai multe blocuri tectonice, respectiv zona Euro-Asiatică, Africană şi Indo-Australiană. Practic, în zona de contact a microplăcilor tectonice convergente la Curbura Carpaţilor se generează tensiuni.
„Din cauza presiunilor exercitate din mai multe direcţii, se produc ruperi în interiorul respectivului bloc, acestea fiind la originea mişcărilor seismice vrâncene”, arată un studiu al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului. De ce sunt cutremure în Vrancea: adâncimi de peste 100 de kilometri Fiind cele mai frecvente, dar şi cu cele mai mari magnitudini, care pot atinge până la 7,7 grade Richter, se poate spune că „zguduiturile” din zona Vrancea determină seismicitatea României”, scrie adevarul.ro.
Specificul cutremurelor din Vrancea este că se produc la adâncimi de peste 100 de kilometri, cutremure care sunt mai puţin periculoase decât cele de suprafaţă, prin faptul că energia seismului se repartizează pe o suprafaţă mult mai mare.
„Cutremurele vrâncene produc avarii mari, pe o arie foarte mare, acesta fiind o altă caracteristică a lor. Efectele sunt foarte mari pe direcţia: din Vrancea către nord-est către Moldova, pe direcţia Focşani-Iaşi-Chişinău şi spre sud-vest către Câmpia Română, pe direcţia Bucureşti-Zimnicea-Sofia”, explică Mircea Radulian, directorul INFP.
Ce trebuie să știm despre cutremurele din România
În context european, România este o țara cu seismicitate ridicată. Alături de Grecia, Turcia, Italia și țări din Peninsulă Balcanică, România a avut, de-a lungul timpului, experiența nefastă a unor cutremure de mare magnitudine, cu efecte distrugătoare și pierderi de vieți omenești. Foarte adesea, marile seisme cu originea pe teritoriul României au fost resimțite pe arii foarte întinse în Europa Centrală, precum și în sudul și estul continentului.
Ceea ce trebuie să știm este că riscul seismic în România este important, iar capitală București se află pe locul II în Europa, ca nivel al riscului seismic, după Lisabona.
Este cuniscut faptul că cele mai distrugătoare cutremure din România își au originea într-o zonă situată la Curbură Carpaților Orientali, zonă epicentrala desemnată în literatură de specialitate sub numele de regiunea Vrancea.
De departe, regiunea seismogena Vrancea reprezintă cea mai activă zonă epicentrala din România. Efectele lor catastrofale au fost menționate și cunoscute din cele mai vechi timpuri. Și acest lucru se explică prin faptul că aceste cutremure se manifestă violent pe arii foarte întinse, urmări distrugătoare semnalandu-se la distante relativ mari față de epicentru.
