Evaluarea Națională 2018 la Limba și Literatura maternă începe la ora 9:00. Este ultima probă la care participă elevii.
Examenul va începe la ora 9:00, moment în care în fiecare sală vor fi distribuite subiectele. Accesul elevilor în săli este permis până la ora 8:30. Timpul destinat elaborării unei lucrări scrise este de 120 de minute, din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui elev. Probele sunt monitorizate audio-video.
La Evaluarea Naţională sunt înscrişi 150.310 de candidaţi.
Primele rezultate vor fi afişate pe 19 iunie, până la ora 12:00, iar în aceeaşi zi se pot depune contestaţii, în intervalul orar 14:00 - 19:00. Rezultatele finale vor fi afişate pe 23 iunie.
Ministerul Educaţiei Naţionale pune la dispoziţie o linie TELVERDE pentru sesizarea eventualelor nereguli din cadrul Evaluării Naţionale. Astfel, numărul TELVERDE 0800801100 va fi disponibil în perioada 11-14 iunie, între orele 8:00 – 16:00, iar vineri, 15 iunie, între orele 8:00 -14:00.
Evaluarea Naţională se desfăşoară, anual, într-o singură sesiune. Media generală obţinută la Evaluarea Naţională are o pondere de 80% în calculul mediei pe baza căreia se realizează admiterea în clasa a IX-a de liceu.
Elevii de clasa a VIII-a au susţinut în perioada 5 - 7 martie simularea examenului de Evaluare Naţională şi mai puţin de 50% dintre ei au obţinut media generală peste 5.
La Matematică, doar 33,1 % dintre elevi au reuşit să obţină o notă peste 5, iar la Limba şi literatura română 63,1% au luat note mai mari sau egale cu 5. La proba de Limba li literatura maternă, 82,6% dintre elevi au obţinut note peste 5. Procente semnificative (peste 60%) ale mediilor mai mari sau egale cu 5 au fost în Capitală şi în judeţul Cluj. Notele obţinute la simulare nu se contestă şi nu se trec în catalog.
În 2017, rata de promovabilitate la Evaluarea Naţională a fost de 77%, după contestaţii, 77%. La Limba şi literatură română, 121.315 candidaţi (86,1%) au primit note peste 5, iar la Matematică, 92.886 de candidaţi au avut note peste 5.
Subiecte Evaluarea Națională 2018 la Matematică! Ce a picat la Matemamtică, la examenul de Capacitate de anul acesta! Subiectele au un nivel mediu de dificultate iar timpul destinat rezolvării acestora este de 120 de minute, din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui elev.
Subiectele date la Matematică la Evaluarea Națională 2018 pentru clasa a 8-a, 13 iunie
Acesta este subiectul primit de elevi la Evaluarea Națională 2018. proba la matematică. Baremul de corectare va fi postat pe site-ul Ministerului Educației, imediat după finalizarea Evaluării Naționale 2018.
EVALUARE NAŢIONALĂ 2018 la MATEMATICĂ. Peste 150.000 de elevi care au terminat clasa a 8-a susţin, miercuri, 13 iunie, examenul la matematică, în cadrul Evaluarii Naţionale. Elevii vor primi subiectele la ora 09:00, iar examenul va dura două ore.
Potrivit calendarului publicat de Ministerul Educaţiei, pentru elevii care au terminat gimnaziul, Evaluarea Naţională a început luni, 11 iunie, cu proba scrisă la limba şi literatura română, urmând ca după examenul de miercuri, pe 14 iunie, elevii care aparţin minorităţilor vor susţine proba scrisă la limba maternă. Subiectele și baremele vor fi publicate pe edu.ro, de la ora 14:00.
EVALUARE NAŢIONALĂ 2018 la MATEMATICĂ. Absolventii clasei a 8-a vor primi la matematică trei subiecte, fiecare fiind cotat cu 30 de puncte, urmând ca 10 puncte să fie acordate din oficiu.
Cei peste 150.000 de absolvenţi de clasa a VIII-a vor susţine miercuri proba la Matematică la Evaluarea Naţională, iar joi, proba la Limba şi literatura maternă. Primele rezultate vor fi afişate pe 19 iunie, iar rezultatele finale vor fi anunţate în 23 iunie.
Examenul va începe la ora 9:00, moment în care în fiecare sală vor fi distribuite subiectele. Accesul elevilor în săli este permis până la ora 8:30. Timpul destinat elaborării unei lucrări scrise este de 120 de minute, din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui elev. Probele sunt monitorizate audio-video.
La Evaluarea Naţională sunt înscrişi 150.310 de candidaţi, care luni au susţinut prima probă a examenului, cea la Limba română.
Anul trecut, aproximativ 77% dintre candidaţi (108.294) au obţinut medii peste 5, în timp ce 23% (32.418) au obţinut medii de 2, 3 sau 4. În urmă testelor la Limba şi literatura româna/ Limba Maternă şi la Matematică, 497 de elevi care au promovat clasa a VIII-a au obţinut media 10.
Barem Evaluare Națională 2018 Limba Română. Ce notă ai putea primi în funcție de punctaj
Subiecte Evaluarea Națională 2018. Luni, 11 iunie, începând cu ora 9:00, au susținut prima probă, cea la Limba și Literatura Română. La literatură, elevii s-au confruntat cu genul epic - narațiunea, iar la gramatică - propoziția subordonată subiectivă.
Elevii au trebuit, de asemenea, să rezolve o serie de cerințe pe baza unui text jurnalistic. Ultimul subiect a constat în relatarea unei întâmplări petrecute într-o cetate.
Peste 150.000 de absolvenţi de clasa a VIII-a au fost aşteptaţi să participe la examenul de Capacitate.
Vezi, mai jos, ce subiecte au picat la Evaluarea Nationala 2018! Subiecteșe și baremele de corectare pot fi găsite si pe edu.ro!
Care au fost capcanele GENULUI EPIC
Primele rezultate vor fi afișate pe 19 iunie, până la ora 12:00, iar în aceeași zi se pot depune contestații în intervalul orar 14:00 - 19:00. Rezultatele finale vor fi afișate pe 23 iunie.
Subiecte Evaluarea Națională 2018 la Limba Română și bareme de corectare
Subiectul 1 – Evaluare Națională 2018 la română
Citește următorul text:
În ajun, joi, cum îți spuneam, am mai făcut o ultimă excursie de vacanță în Bucegi. Părinții noștri, plus noi, cei patru copii mari (Adrian nu putea încă să vină pe munte, abia se ținea pe picioare). Albastrul întunecat și intens al cerului se sprijinea pe crestele cenușii, era o vreme splendidă, cu vizibilitate bună, deși nu la fel de cristalină ca pe vrema când din vârf se puteau zări sclipirile mării. Am făcut o tură scurtă, din Bușteni, pe drumul marcat cu triunghiul roșu. De la Căminul Alpin am urcat prin pădurea de foioase spre Poia Coștilei. Aici, admirând stâncile alburii și zada* care începea să-și coloreze perdelele de ace în portocaliu, alături de brazii de un verde întunecat, ne-am permis un prim popas și ne-am mai golit rucsacii de o parte din provizii. Am continuat excursia fără să ne grăbim, până la Pichetul Roșu, mergând pe o potecă mai blândă, de coastă. De aici, în alte zile, mai lungi, o luam spre Mălăiești, spre cabană, pe drumul numit ”Take Ionescu”, un fel de brâu care îmbrățișează la bază muntele Bucșoiu, iar de-acolo, cine mai era în stare, putea ajunge pe ”la Prepeleac” pe Vârful Omu. La întoarcere, înainte de Poiana Coștilei, nu departe de drumul marcat, am găsit un loc potrivit, cu mușchi pe jos, ca să ne oprim și să mâncăm tot ce ne mai rămăsese. Aerul era auriu, câte un sticlete cu căpșor roșu tâșnea dintre crengi, ciripind scurt și des. Eram mulțumiți, părinții pentru că-și lăsaseră acasă grijile. […] Dina pentru că începea școala și avea să-l vadă pe Radu, un băiat cu ochelari, dragostea ei. […] iar Doru fără motiv, așa, pur și simplu. Ne-am întins pătura de munte, am scos restul de mâncare din rucsac, niște pâine, ouă fierte – desigur: cu un ou fiert treci Bucegii – ceapă și gogoșari și două foarte prețioase cutii de pate de ficat. […] Abia ce-am început masa că am auzit cunoscutul zgomot de vreascuri rupte de care ne temeam întodeauna: ursul de la care nu știai la ce să te aștepți sau oamenii de la care, de asemenea, nu știai la ce să te aștepți. Zgomotul nu venea dinspre partea cu poteca, ci din cealaltă, din plină pădure, așa că ne-am sculat cu toții în picioare, în afară de Doru, care mânca liniștit înainte, cu ochii albaști mijiți* Eram gata să-i lăsăm ursului mâncarea, ca să ne lase și el în pace. Nu știu dacă ai trăit asta vreodată, posibilitatea rea care se poate concretiza în secunda următoare. Prin minte îți trec toate metodele de scăpare: să o iei la fugă, să faci pe mortul, să te cațeri într-un copac.
Dar primejdia ne-a ocolit și acum. În loc de urs a apărut un om tânăr, cam răvășit, cu bretonul arămiu, lung, dat pe-o parte, cu un băț pe post de baston, cu o traistă pusă pieziș peste piept, ca poștașii, încălțat în pantofi și cu haine mai mult de oraș decât de munte. Nu părea un om rău și în niciun caz nu era un turist versat. Ne-a zâmbit larg.
Ioana Pârvulescu, Inocenții
*zadă = specia de conifere
*mijiți = (despre ochi) întredeschiși
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos
1. Notează un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: crengi, întodeauna 4 puncte
2.Meționează rolul cratimei în structura de-acolo 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvența: Aerul era auriu, câte un sticlete cu căpșor roșu tâșnea dintre crengi, ciripind scurt și des 4 puncte
4. Transcrie două cuvinte care conțin vocale în hiat din secvența: Am continuat excursia fără să ne grăbim, până în Pichetul Roșu, mergând pe o potecă mai blândă, de coastă. De aici, în alte zile, mai lungi, o luam spre Mălăiești, spre cabană, pe drumul numit ”Take Ionescu” 4 puncte
5. Formulează, în câte un enunț, două idei principale / secundare din textul dat 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, un motiv pentru care personajele sunt gata să-și lase mâncarea și să fugă 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi apartenența la genul epic a textului dat.
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi două trăsături ale genului epic;
– să prezinți detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând textul dat;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea – 36 de puncte
Citeşte următorul text:
Garda cetăţii Alba Carolina, din Alba Iulia, defilează prin faţa sutelor de vizitatori, care se întrec în a-şi înălţa cât mai mult smartphone-urile peste capetele rândurilor din faţă ca să facă poze şi să filmeze momentul. Îmbrăcaţi în uniforme austriece din secolul al XVIII-lea, membrii gărzii, unii pe jos, alţii călare pe nişte superbi frizieni*, înarmaţi cu flinte, trec pe sub Poarta a III-a a cetăţii, grandioasa poartă a ansamblului arhitectual Alba Carolina, dominată de statuia ecvestră* a împăratului Carol al IV-lea din Casa de Habsburg. Se respectă întregul ceremonial şi se trag salve de tun […].
Pe 4 noiembrie 1715, generalul Steinville, comandatul trupelor imperiale austriece din Transilvania, împreună cu Stefan Kornis, guvernatorul Transilvaniei, şi Giovannis Visconti Morandă, arhitectul italian care a proiectat fortificaţia, au pus temelia cetăţii Alba Carolina. Aceasta avea rol atât în sistemul de apărare a habsburgilor împotriva turcilor, cât şi de consolidare a puterii în teritoriile ocupate. Cum trebuia să fie principala fortăreaţă a Transilvaniei, a fost construită după cele mai noi metode de fortificare ale vremii, concepute de arhitectul militar francez, Sebastien Le Prestre, Marchiz de Vauban. Planurile au fost trimise la Viena pentru a primi aprobarea Prinţului Eugeniu de Savoia. Pentru amplasare, s-a ales strategic cel mai înalt punct al oraşului, pe locul a două fortificaţii mai vechi. Totul a costat aproape două milioane de guldeni* de aur, o sumă imensă pentru acele vremuri, intrarea în cetate se făcea prin intermediul a şapte porţi, câte una pe fiecare linie de apărare. În prezent, Traseul celor Trei Fortificaţii din Alba Carolina conţine vestigiile a trei cetăţi din epoci distincte, construite succesiv în acelaşi loc, fiecare nouă cetate incluzând-o pe cea veche: castrul roman (106 d.H.), cetatea medievală (sec. XVI – XVII) şi Cetatea Alba Carola.
Adina Brănciulescu, Transilvania din „goana” trenului în Naţional Geographic Traveler, nr 35/ 2017
*frizieni – specie de cai
*ecvestră – (despre opere de artă) care reprezintă o persoană călare
* guldeni – monede de aur sau de argint, care au circulat în mai multe ţări din Europa
A. Scrie răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos.
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– numele guvernatorului care a pus temelia cetăţii Alba Carolina – 4 puncte
– un rol pe care îl avea cetatea Alba Carolina în secolul al XVIII-a – 4 puncte
2. Scrie numele autoarei şi anul în care a apărut articolul din care este extras textul – 4 puncte
3. Menţionează genul şi cazul substantivelor subliniate din text – 4 puncte (momentul, gărzii)
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menţionând partea de vorbire prin care se exprimă: În prezent, Traseul celor Trei Fortificaţii din Alba Carolina conţine vestigiile a trei cetăţi din epoci distincte, construite succesiv în acelaşi loc. – 4 puncte
5. Transcrie două propoziţii subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: – 4 puncte
Garda cetăţii Alba Carolina, din Alba Iulia, defilează prin faţa sutelor de vizitatori, care se întrec în a-şi înălţa cât mai mult smartphone-urile peste capetele rândurilor din faţă ca să facă poze şi să filmeze momentul.
4. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată subiectivă, introdusă prin adverbul cum. – 4 puncte
B. Redactează o naraţiune de 150-300 de cuvinte, în care să prezinţi o întâmplare petrecută într-o cetate – 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal
– să ai un conţinut adecvat cerinţei
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor, NU este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 p.; coerenţa textului – 2 p.;
registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 3 p.;
așezarea corectă a textului în pagină – 1 p.; lizibilitatea – 1p.).
Subiectele au un nivel mediu de dificultate iar timpul destinat rezolvării acestora este de 120 de minute, din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui elev. Pentru elaborarea lucrării scrise, candidaţii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor folosesc numai creion negru. Potrivit metodologiei de organizare și desfășurare a EN VIII, probele sunt monitorizate audio-video iar cazurile de fraudă și tentativă de fraudă vor fi sancționate cu excluderea din examen și acordarea notei 1 pentru lucrarea scrisă.
EVALUARE NAȚIONALĂ 2018. Cum poți să depui contestație dacă ești nemulțumit de note
Evaluarea Națională 2018 calendar
04-08 iunie 2018: Înscrierea la evaluarea naţională
08 iunie 2018: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
11 iunie 2018: Limba şi literatura română – probă scrisă
13 iunie 2018: Matematica – probă scrisă
14 iunie 2018: Limba şi literatura maternă – probă scrisă
19 iunie 2018: Afişarea rezultatelor înaintea contestaţiilor (până la ora 12:00)
19 iunie 2018: Depunerea contestaţiilor (orele 14:00 – 19:00)
20-22 iunie 2018: Soluţionarea contestaţiilor
23 iunie 2018: Afişarea rezultatelor finale după soluţionarea contestaţiilor
Rezultatele de la Evaluarea Națională 2018 vor cântări în proporție de 80% din media generală la admiterea la liceu. Restul de 20% din medie va fi reprezentat de media generală de absolvire a celor patru clase de gimnaziu, V-VIII.
Calendar Evaluarea Națională
11 iunie 2018: Limba şi literatura română – probă scrisă
13 iunie 2018: Matematica – probă scrisă
14 iunie 2018: Limba şi literatura maternă – probă scrisă
19 iunie 2018: Afişarea rezultatelor obtinute la evaluarea naţională înaintea contestaţiilor (până la ora 12:00)
19 iunie 2018: Depunerea contestaţiilor (orele 14:00 – 19:00)
20-22 iunie 2018: Soluţionarea contestaţiilor
23 iunie 2018: Afişarea rezultatelor finale ale evaluării naţionale după soluţionarea contestaţiilor
Subiecte Evaluarea Națională 2018. Avem subiectele la Limba Română. Ce s-a dat!
Meteorologii se tem de ce ne aşteaptă: "Vara nu arată deloc bine"! România, prinsă într-un blocaj atmosferic n... Caz șocant! Învăţătoare, bătută de un părinte în faţa elevilor: "Este traumatizată. I-a fost învineţită faţa şi i s...
