Live acumAsia Express - Drumul comorilor (r)
Prime Time 20:00iUmor

Un cunoscut actor, care s-a călugărit, după ce l-au bătut minerii de l-au băgat în comă, a fost internat în spital. Ce se întâmplă cu părintele Valerian. „Au vrut să mă omoare”

Pe vremuri, purta numele de Dragoș Pâslaru și era un actor cunoscut. Viața lui s-a schimbat radical. După ce l-au băgat în comă minerii, s-a călugărit și a luat un alt nume. Acum, părintele Valerian este din nou încercat de soartă. A fost internat în spital.

Dragoș Pâslaru, devenit părintele Valerian.

În prezent, părintele Valerian este internat în spital. A suferit o operație și ar urma să suporte și alte intervenții chirurgicale.

„Dragi creștini, părintele Valerian Pâslaru are o încercare trupească, pe care o duce cu multă demnitate. Acum este internat la spital și a suferit o operație. După mărturisirea lui va mai avea și alte operații de indurat. Vă rugăm să binevoiți să vă rugați pentru el, așa cum ne învață Cuvioșia Sa să ne rugăm unii pentru alții. Astăzi părintele are nevoie de rugăciunile noastre. Să-l pomenim cu aceeași dragoste pe care ne-a dăruit-o tuturor: Iisuse, Cel Ce ne-ai îndemnat să îi cercetăm pe bolnavi, miluiește-ne!

Părintele Valerian în aceste momente are nevoie de pace și liniște. Vă rugăm să binevoiți în această perioadă să nu-l deranjați nici la telefon și nici cu vizita la spital. Vă mulțumim anticipat!”, a fost un mesaj publicat de EIKON despre părintele Valerian, pe Facebook.

În 1990, Dragoș Pâslaru era un tânăr chipeș, care jucase rolul legionarului Horia Sima în filmul „Drumeț în calea lupilor”. Era căsătorit cu o scenografă și avea un fiu. Jucase și în alte filme românești, precum și în spectacole de teatru.

După ce a jucat rolul lui Horia Sima, viața i s-a schimbat. A protestat față de conducerea instalată în țară după Revoluție. O fotografie cu el îmbrăcat în haina specifică Gărzii de Fier a fost larg răspândită în acea perioadă, fără a se menţiona că imaginea era luată din filmul „Drumeţ în calea lupilor”, în care a jucat rolul lui Sima. Minerii l-au luat drept legionar și l-au snopit în bătaie, în Piața Universității.

A intrat în comă, pe 14 iunie 1990. S-a luptat cu moartea câteva zile, pe patul Spitalului de Urgenţă din Bucureşti. După ce s-a trezit din comă, și-a schimbat viața radical.

„Au vrut să mă omoare. M-au lovit cu o bâtă cu țepi ascuțiți la cap! Am căzut, dar vedeam de deasupra. Sufletul meu a strigat: «Am murit! În sfârșit, am murit!». Am fost foarte fericit. N-am mai întâlnit starea aia! M-au tot lovit și nu muream…”, a povestit părintele Valerian, fost Dragoș Pâslaru.

Avea 39 de ani când s-a călugărit. A mers la Mănăstirea Frăsinei, cunoscută drept Athosul românesc, din pricina regimului ei aspru de vieţuire, asemănător cu cel de pe Sfântul Munte.

Când autorităţile i-au cerut să le spună tot ce ştie despre evenimentele din iunie 1990, în vederea tragerii la răspundere a celor care l-au maltratat, a răspus doar cu: „Am luat coarnele plugului dumnezeiesc şi sufletul meu a iertat tot”.

Ajuns în mănăstirea vâlceană, a fost luat în grijă de părintele Ghelasie Gheorghe. În perioada în care a fost frate de mănăstire, Dragoş Pâslaru a fost numit Vasile. Apoi, a fost numit Valerian.

În mănăstire, fratele Vasile a fost îngrijitor de animale, bucătar şi şef al cancelariei monahale. Ani la rând, părintele Valerian a stat în post şi rugăciune, într-un schit de lângă Mănăstirea Frăsinei.

În urmă cu doi ani, părintele Valerian a fost trimis la Vătăşeşti-Ţânculeşti, comuna Goleşti, judeţul Vâlcea, pentru a pune bazele unei noi mânăstiri, deoarece bisericuţa de acolo mai are un pic şi se dărâmă. Foşti colegi ai săi i-au sărit în ajutor atunci și i-au făcut cunoscută povestea.

Părintele Valerian, fost Dragoș Pâslaru, a jucat în filme ca: „O lacrimă de fată” (1980), „Pruncul, petrolul şi ardelenii” (1981), „Secvenţe” (1982), „Singur de cart” (1983), „Ochi de urs” (1983), „Întoarcerea din iad” (1983), „Umbrele soarelui” (1986), „Drumeţ în calea lupilor” (1988), „Şobolanii roşii” (1990), „A unsprezecea poruncă” (1991), „Balanţa” (1992), „O vară de neuitat” (1994), „Domnişoara Christina” (1996), „Capul de zimbru” (1996) şi „Femeia în roşu” (1997).