Nu de puține ori, românul se gândește „ce-ar fi fost dacă”, o istorie contrafactuală care nu poate repara nimic din trecut. Nu știm ce s-ar fi întâmplat dacă am fi învățat școală în Finlanda, țara în care învăţământul este o prioritate pentru Guvern.
Iar rezultatele unei reforme începute acum patru decenii, a unei curricule naţionale mai degrabă orientativă, nu au întârziat să apară. Finlandezii învață carte și o fac într-un mod eficient, nu degeaba au cel mai performant sistem de învățământ. Elevii români sunt debusolați în urma unui val de reforme din ultimii ani. De multe ori, învățarea mecanică mai este încă destul de încurajată.
Ce înseamnă să fii elev la o școală din România? Dar la una finlandeză?
Dacă Olguța, o fetiță de zece ani, se trezește la ora 7.00 pentru ca la 8.00 să fie la școală, Karoliina, o fetiță finlandeză se trezește la 8.00, pentru ca la 9.00 să fie la școală. În Finlanda, școala nu începe la „prima oră” pentru că elevul trebuie să aibă vitalitate și o siestă încheiată, nefăcută pe fugă (spălat pe dinți, îmbrăcat, mic-dejun).
Dacă românca are în spate un ghiozdan plin cu manuale, caiete speciale, penar cu creioane colorate, pixuri, echere și compas, finlandeza merge la școală doar cu un carnet de elev. Olguța poate fi sau nu îmbrăcată în uniformă, pe când Karoliina cu siguranță va avea aceeași ținută ca și colegii ei. În sistemul de învățământ finlandez, uniforma ține de o tradiție respectată de generații întregi, de o etichetă de la care nu se face rabat.
Cum arată o oră de curs într-o şcoală finlandeză
Este o oră de limba engleză, dar pe tablă este o hartă a Europei. Karoliina și colegii ei stau în semicerc, atenți la profesoară. Un asistent de profesor trece pe la fiecare copil în parte. Elevii trebuie să potrivească condiţiile meterologice cu ţările de pe tablă.
De exemplu, astăzi este soare în Finlanda, dar ceaţă în Danemarca. Se joacă cu mai mulți magneți. Prin această activitate, copiii combină limba engleză cu geografia, interacționează între ei, îl întreabă pe colegul danez dacă în țara în care s-a născut e mai frig. În plus, au pe tablete exact harta interactivă pe care învățătoarea o are pe tablă.
Orele de curs sunt puţine, scurte (45 de minute) şi eficiente, iar temele pentru acasă nu depăşesc 30 de minute. Elevii pot alege, încă din şcoala primară, materii opţionale în funcţie de aptitudinile şi pasiunile lor.
Cum arată o oră de curs într-o școală românească
La geografie, Olguța învață Munții Carpați. Profesoara le indică pe o hartă cele trei grupe de munți, iar elevii copiază sârguincios de pe tablă. Stau așezați câte doi în bănci, profesoara îi întreabă dacă au înțeles, ei răspund, în unanimitate, că da.
Elevii stau cuminți în bănci, au ca temă pentru acasă exercițiile de la 1-9, de la pagina 26 din manual.
Karoliina mai are în ziua respectivă cursuri de Istoria Benzilor Desenate și altul, de Grădinărit. Au fost cursurile opționale alese de micuța finlandeză pentru aprofundare. Olguța are Muzică, unde învață să scandeze, i se dictează despre durata sunetelor muzicale și se împotmolește la scrierea cheii Sol pe portativul caietului.
Olguța a fost înscrisă de părinți la ora de Religie, pe când Karoliina a optat, consiliată de surioara mai mare și de bunic, pentru cluburile Dezvoltare Emoțională, Micii Exploratori și
Experimente Științifice. Data trecută, a învățat la ultimul că că punând oțet peste bicarbonat, rezultă o pastă care face coca de prăjitură mai fragedă ca cele din cofetării.
Teme puţine, multe activităţi practice, profesori aleşi doar dintre elite şi o promovabilitate de peste 90 % a elevilor care dau testele naționale și bacalaureatul. La noi, elevii au multe teme, iar tinerii care se orientează către o carieră didactică sunt foarte puțini. Mirajul multinaționalelor, dar și un salariu mult mai mare: toate acestea ne „răpesc” anual zeci de potențiali dascăli.
- În Finlanda, învăţământul este gratuit pentru cei care optează pentru sistemul de stat, indiferent că vorbim de sistemul preuniversitar sau universitar. Așadar, părinții Karoliinei nu au de ce să-și facă griji că fiica lor nu va urma o facultate din cauza unor probleme financiare. Curricula naţională este mai degrabă orientativă, există un singur test naţional, iar profesori ajung numai cei mai buni studenţi, această meserie fiind foarte apreciată şi mai bine plătită decât în cazul altor categorii sociale (salariile sunt între 2.000 şi 6.000 de euro).
- În România, locurile bugetate la universități sunt limitate, iar adesea criteriile de admitere sunt redundante (media aritmetică a mediilor generale din anii de studiu etc). În acest context, părinții Olguțăi au motive întemeiate să se gândească dacă peste „n” ani, fetița lor ar avea posibilitatea să urmeze studii universitare.
NOTA REDACȚIEI: Numele protagonistelor au fost alese în mod aleatoriu.
Horoscopul Zilei, 27 februarie 2017. Ziua de luni vine la pachet cu multă distracţie pentru nativii acestei zodii!... Vibrația nașterii! Previziunile destinului din data ta de naștere...
