Crăciunul pe stil vechi, sărbătorit pe 7 ianuarie, provine din utilizarea calendarului iulian, un sistem de măsurare a timpului introdus în anul 45 î.Hr. de Iulius Cezar.
Deși a fost înlocuit cu calendarul gregorian în 1582, multe biserici ortodoxe, inclusiv cele din Rusia, Ucraina, Serbia și alte țări ortodoxe, continuă să urmeze calendarul iulian pentru sărbătorile religioase, inclusiv Crăciunul.
Aceasta face ca data Nașterii Domnului să fie sărbătorită pe 7 ianuarie, cu o întârziere de 13 zile față de Crăciunul sărbătorit pe 25 decembrie, conform calendarului gregorian.
Crăciunul pe stil vechi 2025: De unde provine această tradiție
Crăciunul pe stil vechi, sărbătorit pe 7 ianuarie, este o tradiție care își are originea în utilizarea calendarului iulian, adoptat de Biserica Ortodoxă și alte biserici creștine din anumite regiuni. Această dată diferă de Crăciunul sărbătorit pe 25 decembrie conform calendarului gregorian, utilizat în majoritatea lumii.
Calendarul iulian a fost introdus de Iulius Cezar în anul 45 î.Hr. și a fost folosit de Biserica Creștină timp de secole. Totuși, din cauza unei erori în calculul anului tropic, acest calendar a acumulat o diferență de aproximativ 13 zile față de calendarul solar.
În 1582, Papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul gregorian pentru a corecta această eroare. Deși multe țări au adoptat rapid acest nou calendar, unele biserici ortodoxe au continuat să folosească calendarul iulian pentru sărbătorile religioase.
Citește și: Felicitări cu mesaje ”Crăciun Fericit” de trimis prin SMS, WhatsApp sau Facebook
Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit de bisericile și comunitățile care urmează calendarul iulian. Printre acestea se numără:
- Biserica Ortodoxă Rusă,
- Biserica Ortodoxă Sârbă,
- Biserica Ortodoxă din Ierusalim,
- Unele comunități creștine din Ucraina, Belarus și Republica Moldova.
Sărbătorirea Crăciunului pe stil vechi păstrează o legătură puternică cu tradițiile locale și liturgice. În aceste comunități, perioada de pregătire (Postul Crăciunului) și obiceiurile asociate cu Nașterea Domnului rămân o parte importantă a identității lor religioase și culturale.
Diferența dintre calendarul iulian și cel gregorian
Calendarul iulian și cel gregorian diferă în principal în modul în care calculează anul tropic (timpul necesar Pământului să facă o rotație completă în jurul Soarelui). Calendarul iulian, introdus de Iulius Cezar în anul 45 î.Hr., presupune că anul are 365,25 zile, adică adaugă o zi suplimentară (an bisect) o dată la fiecare patru ani.
Problema este că anul tropic real are aproximativ 365,2422 zile, așa că, în timp, calendarul iulian acumulează o eroare de aproape 11 minute pe an. De-a lungul secolelor, această discrepanță s-a acumulat și a făcut ca datele sărbătorilor să se deplaseze față de echinocții și solstiții.
Pentru a corecta această eroare, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul gregorian. Reforma a eliminat 10 zile din calendarul iulian (după 4 octombrie 1582 a urmat 15 octombrie) și a stabilit o regulă mai precisă pentru anii bisecți: anii divizibili cu 100 nu sunt bisecți, decât dacă sunt și divizibili cu 400.
Astfel, calendarul gregorian este mult mai exact, iar eroarea față de anul tropic se reduce la aproximativ 1 zi la fiecare 3.000 de ani.
Pe scurt, calendarul iulian e mai puțin precis și are o întârziere de 13 zile față de cel gregorian, motiv pentru care sărbătorile creștine pe stil vechi cad mai târziu decât cele pe stil nou.
Țările care păstrează sărbatoarea Crăciunului pe rit vechi
Crăciunul pe rit vechi este sărbătorit în principal în țările sau regiunile unde Biserica Ortodoxă și alte biserici creștine folosesc calendarul iulian pentru sărbători religioase. Printre acestea se numără Rusia, Ucraina, Belarus, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Georgia și Armenia (deși aici există unele diferențe în tradiții).
În Republica Moldova, în special în regiuni precum Transnistria, Crăciunul pe stil vechi este larg respectat. Mai sunt și comunități mai mici în alte părți ale lumii, inclusiv diaspora acestor țări, care păstrează această tradiție.
Deși sunt țări moderne, ele rămân legate de calendarul iulian pentru sărbătorile religioase, păstrând un sentiment de identitate și continuitate cu trecutul lor istoric și cultural.
Tradiții de Crăciunul pe rit vechi, 7 ianuarie
Crăciunul pe rit vechi este însoțit de tradiții și obiceiuri care variază ușor în funcție de țară și regiune, dar în general, sunt legate de cultul religios, dar și de obiceiuri populare. În perioada premergătoare Crăciunului, există un post strict care durează până pe 6 ianuarie, când are loc Ajunul Crăciunului, iar în această zi oamenii țin post, dar și pregătesc mese bogate.
La noaptea de Ajun, unele tradiții includ mersul cu colindele, iar colindătorii sunt primiți cu colaci, mere și nuci. În multe zone, se face o masă de seară în familie, unde se pun 12 feluri de mâncare, simbolizând cei 12 apostoli.
În dimineața de Crăciun, se merge la biserică pentru slujba specială, iar mulți țin o masă festivă acasă, în jurul căreia se adună familia. De asemenea, există obiceiul de a se da daruri și de a se împărți cu cei săraci.
În anumite zone, există și obiceiul de a purta veșminte tradiționale, iar tinerii se adună la casele celor în vârstă pentru a le ura "Crăciun fericit". Sunt și obiceiuri mai vechi, cum ar fi fumatul porcului, care se face în ajunul Crăciunului, sau aprinderea focurilor, semnificând lumina divină adusă de nașterea lui Iisus.
Tradiții și obiceiuri de Bobotează și Sfântul Ioan. Semnificații și ritualuri din România... Câte zile şi cum se bea corect Agheasma Mare de Bobotează. Greşeala pe care o fac mulți credincioși...
