Paște 2019. Săptămâna Patimilor. Tradiții și obiceiuri în Joia Mare

Paște 2019. Săptămâna Patimilor. Tradiții și obiceiuri în Joia Mare în România și semnificația puternică a acestei zile importante pentru creștinătate.

Din punct de vedere religios, Joia Mare înseamnă amintirea unor evenimente importante din ultimele clipe ale lui Iisus pe pământ, precum: spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitor, Cina cea de Taină, rugăciunea Sa din Ghetsimani și vinderea Domnului de către Iuda. Joi seara, credincioșii pot participa la Denia celor 12 Evanghelii.

În România, tradițiille din Joia Mare variază în funcție de regiune. În Sudul țării, spre exemplu, se practică anumite obiceiuri aducătoaer de noroc: fetele tinere își fac 12 noduri la o ață, punându-și la fiecare nod câte o dorință. Nodurile vor fi apoi dezlegate, în momentul în care dorința s-a îndeplinit. Pentru dragoste, fetele pun ața sub pernă pentru a-și visa ursitul. Tot în Sudul țării există tradiția ca femeile mai în vârstă să spele picioarele copiilor.

Când se vopsesc ouăle de Paște în Săptămâna Mare

Tradițiile din Joia Mare, în Vestul țării, spun că în această zi este bine să se prepare pâinea pentru Paște, pe care o vor aduce la biserică, în vase noi, alături de lumânări și vin. Acestea vor rămâne acolo până în ziua de Paște. Din Joia Mare și până în prima zi de Paște, nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar toaca.

Când nu se spală în Săptămâna Mare. Obiceiuri și superstiții înainte de Paște

În alte locuri, de Joia Mare se strigă peste sat. Dar strigarea o făcea Voevoda Țiganilor-un flăcău căruia i se comunicau abaterile fetelor și feciorilor din Postul Mare.

Tot o tradiție a românilor este ca în Joia Mare femeile să termine de tors cânepa. Cele care nu lucrau erau pedepsite de Joimărița care le transforma în neputincioase pentru întreg anul. Copiii unși cu negreală pe față treceau pe la casele celor nemăritate pentru ale ura și a le da ouă pentru încondeiat: "Catii / Matii / Toarse câlții; / Ori i-ai tors, / Ori i-ai roș. / Scoate țolul să ți-l văz! / Și de-l ai, / Să te-nduri și să ne dai / Cele ouă-ncondeiate / De acolo din covate", este strigarea acestora.

În Joia Mare se vopsesc ouăle. Metodele tradiționale

Joia Mare este ziua în care gospodinele vopsesc ouăle de Paște. Tradiția spune că dacă ouăle sunt roșite în această zi, acesrea nu se vor strica tot anul. Românii obișnuiesc să vopsească ouăle nu doar cu culoarea roșie, considerată simbolul sângelui lui Iisus, ci și în culorile galben, verde și albastru. Nici acest lucru nu este la întâmplare, deoarece culorile galben, verde și albastru simbolizează bucuria primăverii. Ouăle vopsite în negru simbolizează durerea lui Iisus, în momentul răstignirii, iar această culoare se regăsește din plin în motivele tradiționale din arta încondeierii ouălor, artă care la noi în țară este cel mai frumos exprimată în Bucovina.

Dar și zona Branului, Vrancea, Oltenia există tradiții frumoase de a încondeia ouăle, unde se pot întâlni motive tradiționale precum: șarpele, grebla, furca, hora etc.

Coșul pascal, dus la biserică în Sâmbăta Mare

În Joia Mare se mai pregătesc pasca și cozonacii

Tradițiile spun că în Joia Mare trebuie finalizate toate treburile casei. Pe lângă roșitul ouălor, tot în această zi se mai pot coace și cozonacul și pasca. Dacă nu e timp suficient, copturile se pot face și în Sâmbăta Mare, când este pregătit coșul Pascal, pe care datina străbună spune că doar bărbații au voie să îl ducă la Biserică. Coșul pascal trebuie să conțină neapărat următoarele: pasca, cozonac, carne sau drob de miel, salată de sfeclă roșie și hrean, dar și produse din carne de porc, făcându-se astfel legătura între sărbătoarea pascală și cea a Craciunului.