Paște 2019: Tradiții de Paști în România. Ce înseamnă dacă oul roșu are două gălbenușuri

Urmărește A1 pe Discover

Paște 2019, Paște catolic și ortodox. Cele mai frumoase tradiții de Paști în România, în Bucovina, în Maramureș, în Dobrogea, Muntenia și Banat, tradiții pentru sănătate, dragoste și noroc.

Ca în fiecare an, Paștele, sărbătoarea Învierii Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinilor de rit ortodox și catolic, va fi celebrată la o săptămână distanță, în luna aprilie. Astfel, Paștele catolic 2019 este sărbătorit în 21 aprilie, iar Paștele ortodox 2019, în 28 aprilie.

Sărbătoarea Paștelui este însoțită de foarte multe tradiții și obiceiuri în România. În fiecare zonă, localnicii sărbătoresc Învierea Domnului mergând la biserică și luând lumină în Nopatea de Înviere, dar sunt și multe obiceiuri populare de Paște, păstrate de sute de ani.

Paște 2019. Tradiții privind ouă roșii vopsite de Paști

Vopsirea ouălelor roșii este una dintre tradițiile de care români țin cont în fiecare an. Ouăle roșii au rolul de a ţine răul la distanţă, iar culoare roşie semnifică sângele Lui Hristos. În conformitate cu tradiţia creştină, ouăle sunt roşii deoarece simbolizează sacrificiul lui Iisus Hristos şi miracolul Învierii Sale.

Tradiții privind oul roșu de Paște

• Bătrânii spun că din primul ou ciocnit în ziua de Paşte trebuie să mănânce toţi membrii familiei, pentru a fi întotdeauna împreună;
• Dacă ai ciocnit un ou cu două gălbenuşuri în prima zi de Paşte, pregăteşte-te de nuntă. O vorbă veche din bătrâni spune că ai să te însori foarte curând;
• În mai multe sate din Moldova, tradiţia cere să ne spălăm pe faţă cu apa dintr-un vas în care au fost puse flori, bani şi un ou roşu. Se zice că astfel vom fi rumeni precum oul roşu, bogaţi şi sănătoşi. Potrivit aceluiaşi obicei, cel care se spală ultimul din acest vas ia banii;
• Bucovinenii ciocnesc ouăle încondeiate “cap cu cap” în prima zi de Paşte. Abia din a doua zi ei le ciocnesc şi “dos cu dos”.
• În unele sate moldoveneşti se spune că cel al cărui ou nu se sparge de Paşte îşi va găsi sfârşitul înaintea celuilalt. Pe de altă parte, dacă spargi oul, vei fi voinic tot anul;
• O altă tradiţie de pe malurile Prutului cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum;
• În mai multe zone din Moldova oamenii pun dimineaţa un ou roşu şi unul alb într-un vas cu apă. Apoi se spală cu apa acea se dau pe obraji cu cele două ouă, lăsând apoi câte o monedă în acel vas. Cei care fac astfel vor avea obrajii rumeni şi pielea albă precum cele două ouă, tot anul;
• În Dobrogea, dar și în Muntenia și în alte zone, după ce oul roșu a fost mâncat coaja se aruncă la rădăcina unui copac cu flori. Se spune că acela este momentul când vine cu adevărat vremea bună.

Paște 2019. Tradiții de Paște în Bucovina

Alungatul spiritelor. În Moldova, spre deosebire de alte zone unde la miezul nopții se cântă doar tradiționalul “Hristos a Înviat”, momentul este însemnat și cu împușcături sau pocnituri, pentru a alunga spiritele rele.

Apa care aduce noroc în dragoste. În noaptea de Înviere, fetele nemăritate se duc la biserică și spală clopotnița cu apă curată, iar în dimineața Paștelui se spală cu această apă pe față, pentru a fi pe placul băieților neînsurați din sat. Iar tinerii care au sentimente pentru fetele nemăritate trebuie să meargă la casele lor și să le dăruiască câte un ou roșu.

Oul roșu și oul alb. În ajunul Paștilor gospodinele încondeiază ouăle cu roșu, coc cozonacul, iar în noaptea Învierii le duc la biserică pentru a fi sfințite. În dimineața următoare, fiecare se spală pe obraji cu un ou roşu şi altul alb, gest care simbolizează puterea şi puritatea.

Sfințirea bucatelor. În unele zone, oamenii se strâng dimineața în curtea Bisericii, se așează în formă de cerc, purtând lumânări aprinse în mână și așteaptă venirea preotului pentru a le sfinți bucatele din coșul pascal.

Coșul este acoperit cu un prosop țesut cu modele specifice zonei, iar în el sunt așezate pe o farfurie simbolurile bucuriei pentru tot anul precum: semințe de mac, sare, zahăr, făină, ceapă și usturoi.

Semințele de mac sunt aruncate în râu pentru a alunga seceta, sarea trebuie păstrată peste an pentru a aduce belșug, zahărul este folosit la vitele bolnave, se spune că are puteri miraculoase, făina pentru ca rodul grâului să fie bogat, iar ceapa și usturoiul au rol de protecție împotriva insectelor. Deasupra acestei farfurii se așează pască, șuncă, brânză, bani, flori, sfeclă roșie cu hrean și bineînțeles ouăle roșii. Dupa sfințirea coșului pascal, ritualul de Paști se continuă în familie.

Paște 2019. Tradiții de Paște în Maramureș

Udatul fetelor - În majoritatea localităţilor din Maramureş se păstrează obiceiul ”umblatului cu udatul”. A doua zi de Paşti, băieţii şi bărbaţii merg la ”stropit” la fete şi femei, pentru a nu se ”ofili”. De fapt, e un obicei agrar şi care a fost împrumutat de la alte popoare. Chiar dacă nu e un obicei autohton, ”stropitul” se mai păstrează încă în judeţul Maramureş, chiar și la orașe. Preluat de la catolici, obiceiul şi-a făcut loc încet şi în casele maramureşenilor, astfel că a doua zi de Paşte, băieţii şi bărbaţii merg să le ”stropească” cu parfum pe feţele şi femeile care fac parte din familie sau le sunt prietene. Apoi udătorii sunt serviţi cu vin şi diverse bunătăţi, iar băieţilor lise oferă ouă roşii. Atâta timp cât aceste obiceiuri nu sunt preluate greşit, ci cu semnificaţia lor adevărată de dragoste, comuniune, acestea pot avea un rol pozitiv.

Ou roșu pentru vestea cea bună-"O foarte frumoasă datină se păstrează în Maramureș, zonă Lapusului. Dimineață în prima zi de Paști, copiii (până la vârstă de 9 ani) merg la prieteni și la vecini să le anunțe Învierea Domnului. Gazdă dăruiește fiecărui urător un ou roșu. La plecare, copiii mulțumesc pentru dar și urează gospodarilor "Sărbători fericite!". La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru că în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului".

Roşu în obraji ca oul... O altă tradiţie e... În Duminica Învierii, dis de dimineaţă, se pune într-un ibric, apă rece, un ou roşu, un ban de argint şi se spală cu această apă pe faţă pentru a fi roşii în obraji ca oul şi pentru a avea belşug restul anului. Toată lumea trebuie să poarte haine noi

Paște 2019. Tradiții de Paște în Dobrogea

După slujbă de Înviere de la miezul nopții are loc prima masă de Paște în familie, atunci cânt gospodinele așează pe masă bunătățile pregătite.

În a două zi de Paște, finii merg în vizită la nași, unde duc bucate alese (o sticlă de vin, un cozonac sau un tort) pentru a sărbătorii împreună Paștele.

În prima zi de Paște, imediat cum se trezesc, credincioși se spăla pe mâini și pe față după care trebuie să-și facă semnul cruci de trei ori și să ia o bucată din pască înmuiată în vin, apoi, ciocnesc ouă roșii.

Paparuda este un obicei Dobrogean și se desfășoară în a treia zi de Paști.
Acesta constă în stropirea cu apa a unui alai de tinere sau de femei bătrâne împodobite cu flori sau cu ramuri verzi. Alaiul este format din tineri mascați. Femeile se înfășoară în ghirlande de boz, brusture sau fag și umblă prin sat de la casă la casă și prin cântecul și jocul lor invocă ploaia.

Ca și Paparuda, un alt obicei de Paște este Caloianul. Are loc în a treia zi de Paște. În această zi se face o păpușă de lut, se îngroapă în câmp. După o perioadă de timp, păpușă se dezgroapă și se rupte în bucăți după care se împrăștie pe câmp. Acest ritual este făcut pentru belșugul, fertilitate și regenerarea vegetației.

Paște 2019. Tradiții de Paști în Muntenia și Oltenia

În ziua de Paște, după ce au venit de la biserică, muntenii și oltenii de la sate nu intră în casă până nu culeg iarbă proaspătă și deasă din grădină, pe care o pun în fața casei pe terasă sau pe scări.

În mai multe localități din Muntenia și Oltenia, credincioșii își amintesc de cei decedați și se spune că în această zi, sufletele morților se întorc la casele lor, fapt pentru care seara se aprind lumânările

În Oltenia se obişnuieşte ca bărbaţii să fie cei care încondeiază ouăle şi nu femeile. Mai mult, ouăle frumos încondeiate sunt dăruite de fini naşilor la masa de Paşte, iar feciorii le dăruiesc ouă roşii fetelor.

Paște 2019. Tradiții de Paști în Banat

În zonă Banatului, cea mai importantă zi este considerată a fi Joia mare. Astfel că, în credința bănățenilor, în această zi un personaj mitologic feminin, numit Joimăriță, umblă prin sate și le pedepsea pe fețele care nu își terminau de tors lâna, iar pe cele leneșe le luă la ea acasă și le mânca. În prezent, în Joia Mare se aprind focrile în cimitire pentru că se crede că în perioadă Paștelui se deschide cerul și sufletele morților se întorc în sat.

În prima zi de Paște, la micul dejun, se practică tradiția tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primește o linguriță de paști, adică vin și pâine sfințită. Pe masă de Paști se găsește ciolanul de porc fiert, ouă albe și mâncăruri tradiționale, după aceea continuându-se masă cu friptură de miel.

+3

Mai multe fotografii

Cea de-a două și a treia zi de Paști sunt rezervate jocului popular. Sătenii, însoțiți de musafiri, pornesc spre centrul satului și în față bisericii intră cu toții în horă mare