În umră cu 43 de ani România era zguduită de un cutremur cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter. În doar 55 de secunde, 1.500 de oameni au murit sub ruine, alți 11.000 au fost răniți, iar România este pe veci îndurerată de o rană care pare că nu se mai cicatrizează.
Seismul produs la 110 kilometri adâncime în Vrancea a pus la pământ 35.000 de locuințe.Seismul a fost atât de puternic, încât a distrus o parte semnificativă din orașul Zimnicea și localitatea Șistov de pe malul bulgăresc al Dunării.
La București, 33 de clădiri s-au prăbușit complet, cele mai multe situându-se în centrul capitalei.Pe Bulevardul Magheru, blocuri simbol ale vremii - Dunărea, Wilson, Scala - au dispărut într-o clipă.
Dacă în restul anului acest eveniment devastator intră într-un con de umbră, seismul de 7,2 pe scara Richter încolțește în conștiința oamenilor odată cu începutul primăverii și amintește că un altfel de seism-sau chiar mai puternic-ar putea lovi din nou, iar ignoranța și comoditatea primează mai mult ca niciodată.
Deși am fost avertizați în nenumărate rânduri că vom fi afectați din nou, în viitorul apropiat, de un cutremur puternic, nimeni nu pare să ia în serios această posibilă amenințare.
Clădirile stau să cadă pe mulți bucureșteni și nu numai, simulările sunt puține și chiar și acestea sunt tratate superficial, într-o manieră caracteristică a țării. Vina e împărțită în mod egal-oamenii, autoritățile, instituțiile-toate arată că nu am învățat mai nimic în urma cutremurului din 1977.
Experții spun că, în cazul în care România va fi din nou zguduită de un seism precum cel de acum 43 de ani, pagubele ar depăși șase miliarde de euro, adică de trei ori mai multe pagube decât în 1977.
Aproape 800 de clădiri stau să cadă în Capitală, iar autoritățile ridică din umeri și spun că nu mai există bani sau că legislația e proastă. Însă aceeași bani și aceeași legislație le permite să investească cu mult răgaz în panseluțe și rânduri întregi de borduri contrstruite în nonsens.
În ritmul actual ne-ar trebui aproape jumătate de mileniu pentru a consolida toate clădirile în care oamenii trăiesc cu frica-n sân.Este un timp pe care țara noastră nu și-l permite, iar consecințele pot fi dezastruoase.
Bucureștiul e sufocat de mult prea multe clădiri șubrede, dar care nu pot fi puse în siguranță.
Ianuarie, 2020.Șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, explică într-o intervenție la Realitatea:
"Ne-am pregătit foarte bine pe partea de intervenție, comparativ cu ce era înainte, și continuăm această pregătire. Numai că cea mai bună soluție ca să previi decesele este să rezolvi problema clădirilor care sunt cu risc seismic major.[..] În România, el (scenariul) ridică mai mult problema clădirilor vechi, care au fost supuse stresului unor cutremure înainte și care acum sunt cu riscul de a se prăbuși. Se știe de peste 300 de clădiri în București care au fost expertizate și ridică problema că multe nu sunt expertizate și s-ar putea să fie numărul mult mai mare și aici într-adevăr așa este."
"Soluția, din punctul meu de vedere, este creșterea acțiunilor de consolidare sau chiar de demolare și reconstrucție, unde trebuie și alocarea unor fonduri suficiente și bineînțeles legislația coerentă în acest sens, să nu mai poată nimeni să blocheze acțiunile de consolidare."
Citește și: Amintirea cutremurului din '77 bântuie România și în prezent. După 43 de ani, în București s-ar putea repeta tagedia: "Mai bine de 1000 de clădiri înalte se vor prăbuși"
"Altfel, o să avem, într-adevăr, în cazul unui cutremur, o problemă majoră de foarte multe clădiri prăbușite, nu numai în București, poate și în alte orașe care sunt în zonă seismică, Iași, Galați Focșani, și vom avea rezultate devastatoare. Una este prevenirea pentru intervenție, alta este prevenirea. Prevenirea, chiar dacă este costisitoare, este cea mai bună soluție pentru a reduce riscul care nu poate fi redus 100%, dar care poate fi redus prin îmbunătățirea rezistenței clădirilor care sunt locuite, clădiri de birouri, școli", a explicat Arafat.
Din 1997 se chinuie 112 locatari să obţină avizul Primăriei Bucureştiului pentru consolidare, dar degeaba. Legea cere acordul tuturor proprietarilor pentru începerea lucrărilor, iar în blocul lor două persoane nu au putut să depună niciodată actele. Din motive întemeiate.
„Domnul care locuieşte în Germania are cancer şi nu poate să zboare cu avionul. A trimis actele şi nu a semnat contractul cu Primăria. Pentru că la vremea respectivă, se înscria la Judecătorie, acum se face intabulare. Nu am reuşit să-i intabulăm apartamentul. Iar celălalt apartament e al unei doamne care a pierdut actele, nu le găseşte. Doamna este când spitalizată, când vine aici. Noi, asociaţia de proprietari, am spus că plătim noi partea ei de consolidare, dar să se dea drumul la lucrări”, povestește Sandra Ionescu pentru Digi24.
Matei Sumbascu, inginer constructor și fondator fondator Re:Rise - Asociaţia pentru Reducerea Riscului Seismic, prima organizaţie din România dedicată reducerii riscului seismic, declară pentru Ziarul Financiar: "Problema este că nu ştim exact cât de vulnerabili suntem. Ştim că avem aproximativ 350 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, cu pericol de colaps în cazul unui cutremur major."
"Pe lângă acestea, mai sunt cele din clasa RS II - clădiri care ar putea suferi avarii structurale importante - tot cam 350 la număr. Acestora li se adaugă cele aproximativ 1.600 de clădiri expertizate în anii ‘90 şi găsite vulnerabile, care au fost încadrate în categorii de urgenţă - U1, U2, sau U3. După calcul, 99% dintre acestea intră în clasa RS I, adică bulină roşie."
"Totuşi, în mod oficial, ele sunt clădiri despre care nu ştim nimic - trebuie reexpertizate ca să 'descoperim' (din nou, după peste 20 de ani de când am descoperit prima oară) cât de vulnerabile sunt, din cauză că sistemul de clasificare s-a schimbat în 1996."
"Aşadar, avem aproximativ 2.200 de clădiri despre care avem deja hârtii (expertize) că sunt periculoase. Pe lângă ele, mai sunt nu ştim câte clădiri care nu au fost niciodată expertizate şi care sunt şi ele periculoase."
"Estimările noastre, foarte grosiere, vorbesc despre cam 3.500 de clădiri cu adevărat periculoase. Poate acest număr e chiar optimist, ţinând cont că unele raportări de după 1977 vorbesc despre 6.000 de clădiri care ar fi necesitat lucrări de intervenţie de urgenţă - imobile avariate major la seismul din 4 martie 1977."
Totuşi, pregătirea nu constă doar în starea clădirilor - este un întreg ecosistem - intervenţie, comunitate, autorităţi, leadership, fond construit, conştientizare, etc.
Cel mai puternic cutremur de pe teritoriul României nu a fost cel din 1977, deși în percepția publică tinde să se creadă acest lucru, chiar și astăzi. Cel mai mare cutremur care a avut loc în România a avut magnitudinea de 7,9. Seismul a avut loc la ora 12:55, în data de 26 octombrie 1802, la o adâncime de 150 de kilometri, în zona seismică Vrancea.
Două noi focare de pestă porcină în Timiş. Unul este la o mănăstire... 43 de ani de la cutremurul din 1977. Avertisment dur lansat de specialiști: ”Pagubele ar fi mult mai însemnate. Clădiril...
