Live acumNeatza cu Razvan si Dani
Prime Time 20:30Animatie: Neinfricata Mulan (SUA 1998)

Trebuie să afli chiar de azi! Ce NU este bine să faci în această săptămână, după ce au fost sfințite apele, de Bobotează!

Bobotează face parte din suită celor 12 sărbători creștine importante și este menită să reamintească cele petrecute la apă Iordanului, înainte că Iisus să pășească în viață publică, de aceea Biserica mai numește Bobotează și "Arătarea Domnului", "Dumnezeiască Arătare" sau "Epifania", această din urmă denumire provenind din limba greacă și inseamnand "arătare", "descoperire", "revelare". De fapt, Bobotează înseamnă înnoirea omului creștin.

Bobotează face parte din suită celor 12 sărbători creștine importante și este menită să reamintească cele petrecute la apă Iordanului, înainte că Iisus să pășească în viață publică, de aceea Biserica mai numește Bobotează și "Arătarea Domnului", "Dumnezeiască Arătare" sau "Epifania", această din urmă denumire provenind din limba greacă și inseamnand "arătare", "descoperire", "revelare". De fapt, Bobotează înseamnă înnoirea omului creștin.

Credincioșii și preoții consideră că apă de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfințită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfințirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului.

Apă sfințită la biserica în această zi și luată de credincioși nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înțelege atât apă sfințită, cât și slujba pentru sfințirea ei. Agheasmă mare se săvârseste numai de Bobotează, spre deosebire de Sfințirea cea mică a apei, care are loc în biserica în prima zi a fiecărei luni, iar în case, la sfestanie. Totodată, Agheasmă mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 și 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.

La Bobotează se sfințesc toate apele, iar preotul se duce la o apă în care aruncă o cruce. Mai mulți bărbați se aruncă în apă că să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.

Sărbătoarea Bobotezei este cunoscută atât în Biserica Ortodoxă, cât și în Biserica Româno-Catolică. Botezul Domnului este amintit încă din secolul al ÎI-lea d.Hr de Sfântul Clement Alexandrinul și în secolul al III-lea de Sfântul Grigorie Taumaturgul.

Începând cu secolul al IV-lea, cuvântări dedicate acestei sărbători găsim atât la părinții răsăriteni, cât și la cei din Apus. De Biserica apuseană, Bobotează a fost adoptată în secolul al IV-lea, fiind cunoscută și că "Sărbătoarea celor trei magi". Tot atunci au fost despărțite cele două mari sărbători: 25 decembrie fiind dată stabilită pentru prăznuirea Nașterii Domnului, că în Apus, și 6 ianuarie pentru Bobotează.

Ortodocșii praznuiesc botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul. Potrivit scrierilor, în această perioada, în puștiul Iordanului își începuse activitatea profetică Ioan Botezătorul. Prin învățătură să, acesta ajunsese să uimească și să atragă mulți oameni. Deși învățăturile sale erau înscrise în Legea lui Moise, Ioan Botezătorul venea cu ceva nou: curajul să le spună pe față și să le reamintească permanent oamenilor că "s-a apropiat împărăția cerurilor".

Când Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut și l-a arătat mulțimilor. Momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toți cei patru evangheliști.

Ei bine, tradiția spune că după zilele de Bobotează și de Sfântul Ioan, în săptămâna care urmează, apele sunt sfințite și este interzis spălatul rufelor.

Sursa: crestinortodox.ro

Recomandari