Vantul adie usor-n Ghencea. E inceput de octombrie, 1984. Un tip tras la costum, cu parpalac, "mangaie" iarba cu bombeul pantofilor de lux. Scapa un "Hmmm!", se minuneaza, se intoarce catre un tucalar. "Cine mestereste gazonul asta?', intreaba in italiana.
Nea Rudi papa un salam dres cu ceapa, cu baietii. E in cutiuta lui, de langa stadion. Peste tot miroase a verde. Un soldat iteste boneta pe geam. "Traiti enorm! Tovarasu', va astepta la arena! Servesc patria!"
Isi ia slapii de sub scaun - nu umbla decat in slapi, in pantofi cu ciorapi nu poti simti ingemanarea firisorului, asa, in slapi, pac, ii arunci si simti cum bobul te gadila la talpi, zicea - si se indreapta spre stadion. "Ce Doamne Iarta-ma s-o fi petrecut?"
Isi strang mainile, se lasa cu prezentari. "Gazon ca acesta n-am vazut de multa vreme! Cunosc despre clima de aici, aveti zapada patru luni pe an. Ce faceti de-l tineti asa perfect?" "Nu am secrete. Il udam cu inima", zice omul. Barbatul tras prin inel e Sven-Goran Eriksson, antrenorul celor de la AS Roma. De cealalata parte, in slapi, e Rudolf "Rudi" Conrad, administratorul ierbii. "Maestro del gazone", mai spune antrenorul si face o plecaciune.
Nea Rudi-i neamt. Asta se vede. A fugarit balonul cu fasii la Rogifer, apoi s-a tras langa iarba. Iubeste sa vada gazonul perfect. Doarme langa el, papa odata cu el, se odihneste langa el. "Sunt oameni care stau de ani de zile langa mine, n-am secrete. Daca aveam, astia-si dadeau seama. Doar iubesc ceea ce fac!", zice. Intr-o zi, Eduard, glumetul, apare cu un tac si trei bile. "Ce faci, ma?". "Vreau sa joc un biliard pe gazonul lui Nea Rudi!" O gluma, dar e cea frumoasa forma de respect din istoria arenei.
In '89 a plecat in RFG. S-a intors in '91, dupa ce barierele s-au ridicat. A venit sa-si vada fiica, ramasa aici. A dat pe la stadion. A plans cand a zarit gazonul....
"Colo" - Colonelul
I-a urmat Radu Ionescu. Colonelul Ionescu, pe hartie. Nea Radu, pentru oameni. Doamne, cat iubea barbatul asta gazonul!!! Chip fioros, suflet blajin. Chelie, ochi aprigi. Si mustata. Mustata aia prin care credeai ca te trage daca o comiteai. E celebru strigatul sau in momentul in care niste ofiteri egipteni, aflati in vizita pe la noi, dupa arvunit elicoptere, au zis sa vada si ei "Ghencea". Au gresit cand au facut trei pasi spre centru "Baaaaaa, s-a auzit vijelia!" "Tovule, sunt egipteni, smecheri de la ei!' "Christosu mamii lor de faraoni. De ce crezi ca au numa nisip pe acolo? Pentru ca au intrat incaltati pe iarba!", a tunat Nea Radu.
S-a stins. Si-a pierdut copilul, iar inima sa a refuzat sa treaca peste asta, indiferent cat a rugat-o...
Sunt 20 de ani de cand Steaua nu mai are iarba. MApN-ul a legat contract cu o firma sa aiba grija de ea. Una care si-a trecut in CV - tot e moda plagiatelor, nu? - ca se ocupa si de sor'sa de pe Arena Nationala, dar nu stie unde e intrarea. Au udat-o la 38 de grade, in miez de arsita. Au tuns-o in bascalie si, acolo unde tractorasul manuit de un Dorel n-a intrat, au smuls-o!!! Ca pe ridichi! In 2012!!! Au ramas chelii de nisip si vorbele lui Raul Rusescu, baiatul care scoate echipa din hazna de ceva vreme "Cel mai greu adversar din meciul cu Chiajna a fost iarba!"
Dom' Boroi - mare atlet, intre paranteze fie spus - si toti grangurii din MApN, care dau "colonelii" false, ar trebui sa se descalte - ca nea Rudi - si asa, in buricele des'telor goale, ca sa simta mochea din puf de lana pura virgina, sa se puna in genunchi. Lor ar trebui sa le ceara iertare!
