Tradiții de Paște în Maramureș: "Prima persoană care îți intră în cămin să fie un bărbat. Altfel, va fi discordie în casă în acel an"

Urmărește A1 pe Discover

În zona Maramureșului nu doar solemnitatea sculpturilor, tradiția sculpturilor maramureșene preafrumoase cât și tăria cu care acest spațiu menține vii tradițiile de Paște din trecut sărbătorind dincolo de temporalitatea Învierea Domnului fac din această zonă a țării un popas pentru suflet. Maramureșul este acea zonă a României, în care tradițiile de Paște au rămas păstrate cu sfințenie de secole întregi. Fie că vorbim despre Nașterea Domnului (Crăciunul), fie că vorbim de Învierea Domnului (Sfintele Sărbători de Paște) sau de sărbatorile din timpul anului.

Maramureș este acea zonă în care orice turist va simți cu adevărat spiritul oricărei sărbători.
Poate acesta este și motivul pentru care foarte mulți turisti, fie români, sau chiar străini, aleg să vină în mini vacanță aici, în Maramureș, pentru petrecerea acestor zile sfinte. Astfel, dintre obiceiurile care se regăsesc în preajma sărbătorilor de Paște, în această zonă maramureșenii respectă cu sfințenie Duminica Floriilor și Paștele, cea mai importantă sărbătoare a crestinătății.

În Duminica Floriilor în Maramureș acesta este perioada în care gospodinele coc mai multe pâini împodobite cu flori de aluat. Acestea trebuie mâncate de toți membrii familiei, pentru a fi impreună și pe lumea cealaltă.

Tot de Florii, credincioșii duc la biserică ramuri de salcie pentru a fi sfințite, pe care apoi le așează la streașina casei sau a grajdului, pentru protecția lor și a animalelor. Este bine de știut că în Vinerea Mare nu se taie, nu se coase, nu se seamănă.

Obiceiul spune ca pregătirile de Paști încep din Joia Mare. De obicei, în satele de pe Valea Izei, în această zi, se sacrifică mieluții pentru că tradiția spune ca în Vinerea Mare, ziua când a fost răstignit Iisus, nu ai voie sa tai nimic.

În Joia Mare nu se pune în pământ, adica nu se fac straturi,nu se iese cu caii la câmp, nu se spală haine, nu se țese, nu se toarce, nu se taie. Tot in Joia Mare se vopsesc și ouăle roșii sau chiar se încondeiază dacă arta încondeierii ouălor a fost transmisă din generație în generație fiind de altfel o adevărată artă pentru această zonă de țară.

În noaptea de Înviere nu doar în Maramureș se respectă tradiția slujbei de Înviere când localnicii participă la slujba de Paște, se roagă și iau lumina, un obicei prin care aprind lumânări, iar lumina o primesc de la preotul care ține slujba și apoi se întorc spre case pentru a degusta din bucatele pregătite.

De menționat: în perioada premergătoarea Paștelui, credincioșii țin post - cu precădere în zilele de miercuri și vineri și chiar post negru în unele zile, când nu mănâncă și nici nu beau nimic întreaga zi.

Postul Paștelui are o durată de până la 7 săptămâni, iar după predica de Înviere, în prima zi de Paști, de dimineață, în satele din Maramureș, se practică spălatul cu "apa neîncepută", adica neatinsă după scoaterea ei din fântână, în care se pune un ban de argint, un fir de busuioc și un ou.

Toata familia se spală pe față cu această apă, căci se consideră că fiecare membru va fi curat ca argintul, frumos ca oul și căutat ca busuiocul.

De asemenea, se spune ca prima persoană care îți intră în casă să fie un bărbat. Altfel, va fi discordie în casă în acel an. Dimineața devreme, copiii merg la prieteni și la vecini să anunțe Învierea Domnului, iar gazda îi întâmpină cu ouă încondeiate. La plecare, copiii le mulțumesc pentru dar și le urează gospodarilor „Sărbatori fericite”.

Sursa, dtr .ro