Îngerul de pe ”TITANIC”: a coordonat toate bărcile, a ținut, vii, pe apă, 30 de oameni, până la sosirea navelor salvatoare, erou în Primul Război Mondial, a ”jucat” în ”Dunkirk”

 
+4 click pentru
galerie

Despre Charles Herbert Lightoller, ”secundul” de pe ”Titanic”, se scrie extrem de puțin, deși el juca un rol esențial în coordonarea și lansarea la apă a bărcilor de salvare, fiind cel care a supravegheat îndeaproape ca ”femeile și copiii” să aibă înteietate în această acțiune. Apoi, s-a aruncat printre ghețuri și a ținut, în viață, 30 de oameni, până la sosirea vasului ”Carpathia”. A luptat în Primul Război Mondial, a fost decorat, apoi a evacuat 120 de soldați britanici la Dunkerque. Pentru că întreaga viață i-a fost un film, a murit în ”Marele Smog” din Londra, din 1952...

Născut în Chorley, Lancashire, Anglia, la 30 martie 1874, Charles Herbert Lightoller a rămas, de mic, orfan. Mama i-a decedat imediat, iar tatăl, Fred, l-a abandonat și a plecat în Noua Zeelandă. La 13 ani, a devenit marinar, începând să colinde lumea. S-a urcat pe ”Holt Hill”, cu care a ajuns la Rio de Janeiro, în mijlocul unei epidemii de variolă. A naufragiat, pe 13 noiembrie 1889, pe o insulă pustie. A ancorat în Adelaide, Australia, apoi s-a îmbarcat pe nave britanice. În Calcutta, India, a obținut certificatul de ofițer secund, după care a participat la stingerea incendiului de pe ”Knight of St. Michael”. În 1895, la 21 de ani, grație experienței sale pe mare, era considerat un ”veteran”.

1900 în găsește angajat al companiei ”White Star Line”, având curse în Africa de Sud și, mai apoi, Australia. La 38 de ani, Lightoller ajunge pe ”Titanic”, unde se ocupă de problele de lansare la apă. Devine, curând, al doilea om de pe vas, după căpitanul Edward John Smith.


Charles Lightoller, angajat, cu simbrie, la "White Star Line", faimoasa companie

În noaptea de 14 aprilie 1912 este ultimul ofițer de cart înainte de coleziune. Predă schimbul lui Murdoch, apoi merge în cabina sa. Simte coleziunea, iese pe punte, dar e informat că nu s-a petrecut nimic grav. Boxhall, unul dintre ofițeri, îl cheamă pe punte. Acolo își dă seama de gravitatea situației. Se trage la hainele oficiale, nu se poate prezenta în pijama. Începe să coordoneze activitatea de lansare a bărcilor de salvare. Este ofițerul care aplică expresia ”întâi femeile și copiii” și nu permite niciunui bărbat să urce în ele, cu o singură excepție, Arthur Godfrey Peuchen, despre care știe că are experiență pe mare. E un vacarm uriaș, tensiunea, infinită. Lumea aleargă pe punte, se țipă, ”Titanicul” se frânge, dar Lightoller stă drept și coordonează. Curând, își dă seama că nu se mai poate face nimic. Cu un ultim efort, desface mecanismul uneia dintre bărcile pliabile și se aruncă în apă.

E frig, bucățile de gheață plutesc peste tot. Urlă și adună lângă el 30 de oameni. În momentul în care pachebotul se scufundă, o gură de ventilație îl trage la fund. Se luptă și rămâne la suprafață. Adună grupul. Îi pune, pe toți, să dea din mâini, pentru a nu îngheța. Găsește barca și îi urcă acolo pe supraviețuitori. Sunt valuri, îi învață cum să lupte contra lor, folosind greutatea corpului. Până la urmă, apare ”Carpathia”, iar oamenii sunt urcați pe punte.

Erou în două războaie mondiale

Lightoller, ofițerul cu cel mai mare grad de pe ”Titanic” ce avea să supraviețuiască, devine un simplu martor, iar lumea nu-i cunoaște meritele. Primul Război Mondial începe. Se înrolează în Marina Regală Britanică. La bordul lui ”HMG Garry” distruge submarinul german ”UB-110”, fiind decorat. După conflagrație, cei de la ”White Star Line” (pe care, la proces, i-a apărat cu dinții, culpabilizând oceanul și aisbergurile) nu-l mai vor. Da, pare greu de crezut, dar supraviețuitorii de pe ”Titanic” nu sunt prea bine văzuți. Dezamăgit, părăsește marina. Se face agent imobiliar, apoi, agricultor. De nervi, se apucă de fumat pipă. Puternic, pentru a mai uita de amărăciune. pentru a se ”descărca”, soția îl obligă să scrie o carte. Așa apare ”Titanic și alte nave”, un best-seller. 

Ultima imagine cu ”Titanicul” plutind, 12 aprilie 1912

Vine al Doilea Război Mondial. Deși are 66 de ani, refuză să stea deoparte! Ajunge la Dunkuerque, participă la faimoasa operațiune de salvare, aduce, acasă, cu bine, peste 120 de soldați britanici.

Îmbătrânește. Zecile de voiaje pe mare și-au spus cuvântul. Între 5 și 9 decembrie 1952, Londra e acoperită de ”Marele Smog”. Dezastrul ecologic s-a datorat faptului că încălzirea locuințelor în metropola britanică se baza în special pe cărbune. Gazele de ardere au format împreună cu ceața un strat de smog cu efecte negative asupra populației. Totul fost amplificat de fenomenul de inversiune meteo cauzat de un anticiclon, prin care aerul rece poluat a fost blocat aproape de nivelul solului de un strat de aer cald. Lightoller suferă de ceva vreme de probleme la plămâni, după deceniile de fumat pipă. Simte că nu mai poate respira. Se sufocă, la 78 de ani, pe 8 decembrie 1952. Alte 4.000 de persoane decedează în acele zile.

Imagine cu ceea ce se credea a fi aisbergul ce a scufundat vaporul ce nu se putea scufunda niciodată

facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
PREMIUM

Mai multe