Măsluirea fotografiilor cu Ceaușescu și erorile COLOSALE după care românii au râs pe înfundate de Tovarășul suprem. „E într-o ureche” și „are ținte de cizmărie în colțurile gurii”

 
+6 click pentru
galerie

Cel mai înalt și impozant, frumos, tânăr, lipsit de riduri ori, „Doamne ferește!”, de vreo cută – în timpul regimului comunist, peste Nicolae Ceaușescu anii nu aveau voie să treacă. Tovarășul suprem trebuia să arate impecabil în fiecare fotografie, la fel și mai dificila lui soție, Elena Ceaușescu, în prezența căreia oricărui fotograf i se făcea inima cât un purice. Tovarășa era „coafată” și „îmbrăcată” potrivit statutului ei… de retușorii de serviciu – oamenii care au cărat în spate o parte din cultul personalității, conștienți de faptul că orice greșeală care ar naște ridiculizări la adresa celebrului cuplu se putea lăsa cu anchete, pedepse dure și, firește, multe ore suplimentare de muncă. Și au fost câteva greșeli colosale.

Ceaușescu „într-o ureche” și „situaţia României - de la albastru la căcăniu deschis”

Cea mai cunoscută dintre erorile produse în privința imaginilor cu Nicolae Ceaușescu a fost făcută chiar la portretul oficial, care era omniprezent și parcă (supra)veghea românii și în gaură de șarpe. Acest portret se afla în toate instituțiile, pe pereții claselor în școli, în birouri, în locuințe etc. Problema? Cârcotașii vremii au observat că în această imagine Tovarășului suprem i se putea vedea o singură ureche, fotografia fiind făcută din profil.

Astfel, a apărut gluma epidemică potrivit căreia Nicolae Ceaușescu e „într-o ureche” (nebun, țicnit, n.r.) - ceea ce, desigur, era nepermis. Nu după multă vreme, portretele – să fi fost sute de mii – au fost înlocuite cu unele în care apăreau ambele urechi ale preaiubitului conducător.

Problemă rezolvată? Nu chiar. Noile portrete nu mai aveau fond albastru, ci maro – detaliu care a generat numaidecât o nouă ironie – „situaţia României a evoluat de la albastru la căcăniu deschis”, faza „căcăniului închis” fiind în pregătire.

Această a doua variantă a portretului a rămas expusă timp de câțiva ani. Apoi, fotograful din spatele acesteia a fugit în Occident și a povestit la Europa Liberă că la retușarea imaginii, a pictat pe cravata dictatorului unelte de cizmărie – aluzie la faptul că singura calificare a preaiubitului conducător era cea de ucenic cizmar. În plus, cârcotașii comentau că dictatorul părea în imagine să aibă ținte de cizmărie în colțurile gurii.

Astfel, s-a lucrat, desigur, cu fervoare impusă, pentru corectarea portretelor în cel mai scurt timp. Au fost „corectate” și acele portrete care apăreau în manuale școlare.

Încurcături cu pălării  

Toate imaginile cu Ceaușescu care aveau undă verde la publicare erau retușate în prealabil de o echipă specială de la Casa Scânteii, în prezent Casa Presei Libere – cu pensule, acuarele și creioane. Retușorii obișnuiau să primească și comenzi peste noapte.

Una dintre numeroasele comenzi pentru retușori a fost cea de a truca o imagine cu Nicolae Ceaușescu alături de președintele francez Valéry Giscard d'Estaing. Dintr-o eroare de protocol, Tovarășul a fost fotografiat cu capul descoperit și căciula în mână, în timp ce liderul francez avea pălăria pe cap. Decizia a fost aceea de a i se adăuga o căciulă pe capul dictatorului. Din grabă, însă, Nicolae Ceaușescu a apărut cu două căciuli – una pe cap și una în mână.

O întâmplare similară ar fi avut loc și după ce președintele bulgar Todor Jivkov Hristov făcuse o vizită oficială în România. În afară de „lustruirea” lui Ceaușescu și înălțarea lui cu câțiva centimetri față de Jivkov, retușorii au trebuit să îi monteze președintelui bulgar o pălărie pe cap, pentru că acesta, spre deosebire de Tovarăș, își descoperise capul și își ținea pălăria în mână. Preaiubitul conducător nu putea fi mai prejos. Tot din grabă și neatenție, însă, Jivkov a apărut cu două pălării – cea pe care o ținea într-o mână și cea care îi fusese așezată pe cap.

Ceaușescu, un adevărat „Gulliver în țara piticilor” ori un „magician” cu puterea de a se duplica

La o recepție dată într-un an pentru membrii Comitetului Central al Partidului Comunist Român, cu ocazia unei aniversări a preaiubitului tovarăș, politrucii au cerut ca Nicolae Ceaușescu să apară în fotografie mai înalt decât toate celelalte persoane din imagine. Rezultatul? Ceaușescu era gigantic, iar membrii CC erau miniaturali.

O altă imagine a cărei proces de retușare nu a decurs bine a fost cea de la Adunarea Generală a ONU, când Ceaușescu vorbea de la tribună, în fața unei săli goale. Indicația a fost, firește, aceea de umplere a sălii. Eroarea s-a produs după ce fundalul imaginii retușate a fost luat dintr-o fotografie de arhivă, în care era și Ceaușescu în sală. În acea imagine, la tribună se afla președintele american George H. W. Bush. Acesta a fost șters și înlocuit cu Ceaușescu. Astfel, preaiubitul Tovarăș apărea de două ori în aceeași fotografie.

Într-o altă imagine, Ceaușescu era cât pe ce să apară în ziare cu trei mâini, după ce un activist considerat indezirabil a fost acoperit cu vopsea gri în fotografie, dar nu în totalitate, acestuia rămânându-i o mână vizibilă.

Alte griji ale retușorilor erau, între altele, acelea ca pantalonii dictatorului să nu facă vreo cută, să îi ascundă gușa preaiubitului conducător, să elimine sau să adauge personaje în fotografii, dar și să facă să dispară alimente de pe masa lui Ceaușescu – pentru că nu se cădea să se vadă că el mănâncă în timp ce poporul rabdă.

Acest obicei al retuşării fotografiilor cu Nicolae Ceauşescu a atins apogeul în perioada 1984-1985, când circulau zvonuri despre un preşedinte bolnav, operat în secret, cu puteri slăbite. În imaginile din presă, însă, dictatorul era înfățișat sănătos și în putere.

Elena Ceaușescu trebuia, de asemenea, să fie transformată într-un adevărat star hollywoodian

La fel de dificilă ca sarcina de a retușa fotografiile era și cea de a-i fotografia pe Nicolae și Elena Ceaușescu. Dacă dictatorul era greu de fotografiat, în privința soției lui, această misiune era aproape imposibilă.  

„Ceauşescu era greu de pozat pentru că gesticula încontinuu şi ieşeau pozele neclare, ori acesta trebuia să iasă perfect. Dacă aţi şti cât de mult era retuşată o fotografie de-a lui… Mulţi dintre corespondenţii Agerpres delegaţi la astfel de vizite de lucru erau timoraţi când trebuiau să îl pozeze pe Nicolae Ceauşescu, tremurau când îl aveau în faţă pe dictator. Eu unul, l-am pozat chiar de lângă el, dar vă spun era foarte greu de fotografiat. De Elena nici nu mai zic, nu puteam să îi fac fotografii decât tip bust pentru că ţinea mâinile în zona… şi nu dădea bine în poză”, a povestit Nicolae Moldoveanu, fotoreporter care a realizat numeroase fotografii ale cuplului Ceaușescu, potrivit publicației Ziarul de Vrancea.

În plus, rochia Elenei Ceușescu trebuia să fie, firește, „călcată impecabil”, iar coafura ei trebuia să apară extrem de îngrijită. De asemenea, retușorii aveau grijă să îi ridice sânii și, bineînțeles, să o întinerească.

facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
Black Friday - nu rata ofertele
PREMIUM

Mai multe