Pilotul care a lansat prima bombă atomică trebuia să fie medic, dar a ales să îi facă o „cinste” sinistră mamei lui. Declarațiile sale te ÎNMĂRMURESC! „Sunt mândru”

 
+5 click pentru
galerie

Pe 6 august 1945 s-a scris unul dintre cele mai crude și sinistre capitole ale istoriei. Orașul japonez Hiroshima a fost ținta primului atac nuclear din lume. Bomba atomică „Little Boy” a pus capăt pe loc vieților a zeci de mii de oameni și a rănit grav alți zeci de mii. Paul Tibbets, pilotul avionului Enola Gay, care a aruncat năpasta, a vorbit pe larg, într-un documentar, despre ce a simțit în acel moment, menționând și că el ar fi trebuit să devină medic.

Colonelul Paul Tibbets, ulterior general, a spus povestea atacului de la Hiroshima într-un documentar intitulat „Reflections on Hiroshima”.

Pe un ton calm și rece, Paul Tibbets a început să povestească fără urmă de emoție, militărește: „Când bomba a părăsit avionul, am preluat controlul manual și am făcut o întoarcere extrem de bruscă pentru a încerca să las o distanță cât mai mare între noi și explozie. Când am simțit că explozia a lovit avionul – adică undele de șoc, am știut că bomba a exlplodat și că misiunea a fost îndeplinită cu succes. Așa că ne-am întors să o vedem. Ceea ce am văzut a fost peste așteptările noastre – deoarece am văzut acest nor cu praf și dărâmături, cu un fel de ciupercă uriașă în vârf. Sub nor erau ascunse ruinele orașului Hiroshima.

Paul Tibbets a explicat că el nu a avut rezerve în a accepta această misiune, doarece a considerat-o necesară pentru a pune capăt celui de-Al Doilea Război Mondial. Pilotul a considerat că a salvat vieți cu acest atac nuclear.

„Prin încheierea războiului, se salvează vieți. Aceasta a fost ideea mea. Salvarea unor vieți, nu luarea lor”, a spus el, precizând că de-a lungul timpului a primit scrisori de mulțumire de la americani și de la străini, care i-ar fi spus că, probabil, prin această misiune, le-a salvat viața.

Întrebat dacă este mândru de ceea ce a făcut, Paul Tibbets a răspuns, simplu, că da, după care a explicat că orice militar își începe cariera cu ideea de a-și servi țara și a-i apăra integritatea.

„Nu există moralitate în afacerile de război, așa că nu mă preocup de această problemă. Misiunea a avut efectul scontat – a adus pacea în lume la acea vreme”, a spus el, franc.

Extrem de ferm în convingerile lui, Paul Tibbets a spus că SUA nu trebuie să renunțe la armele nucleare, deoarece atunci când duc un război, trebuie să îl câștige.

„O mare parte din populația noastră crede în basme. În alte cuvinte, ei cred că este posibil săm trăiești fără să te preocupi de subiecte precum războaie și arme nucleare și așa mai departe. (…) Când duci un război, vrei să câștigi (…) Restul lumii trebuie să știe că noi chiar credem ceea ce spunem când vorbim despre menținerea relațiilor pașnice”, a spus el.

De la doctor la unul dintre cei mai teribili piloți militari din istorie. Tatăl lui a încurcat borcanele

Paul Tibbets a povestit că el ar fi trebuit să devină medic, după ce a fost îndemnat de tatăl lui să urmeze o astfel de carieră. În familia lui, au existat medici în fiecare generație, excepție făcând tatăl pilotului.

Însă, după cum a mărturisit chiar Tibbets, „chemarea de a pilota avioane” l-a copleșit, deși începuse deja să studieze medicina.

În vacanța de Crăciun, el și-a anunțat părinții că va schimba macazul în viața sa profesională, deoarece fusese acceptat la o școală de aviație militară din San Antonio.

Tatăl lui a avut o reacție exact pe dos față de ceea ce i s-a întâmplat ulterior lui Paul Tibbets. „Dacă vei face asta, acele nenorocite de mașinării te vor ucide”, i-a spus el viitorului pilot.

„Paul, dacă vrei să pilotezi, atunci pilotează. Va fi bine”, i-a spus mama lui.

„Cinstea” sinistră pe care Paul Tibbets i-a făcut-o mamei lui

Paul Tibbets și-a numit avionul din care a fost lansată bomba „Little boy” după mama lui, Enola Gay.

„Mama nu prea și-a exprimat opiniile, în general. Dar m-a întrebat de ce am numit avionul după ea. I-am spus că va fi un avion celebru și că nu am vrut să îi aleg un nume care a mai fost folosit”, a povestit pilotul.

Dacă mama lui s-a mulțumit cu această explicație, pe care a primit-o cu un zâmbet, tatăl lui a fost nemulțumit cu privire la implicarea fiului său în această misiune istorică. Însă, acesta ar fi fost înduplecat după ce a cunoscut câțiva oficiali implicați, de asemenea, în misiune, pe care i-a văzut drept „profesioniști desăvârșiți”.

Teama lui Tibbets în timpul misiunii. El dă vina pe propaganda rusă

Pilotul a mai spus că își amintește că a fost extrem de rece și obiectiv în acea perioadă, deoarece importanța misiunii a fost una extraordinară.

„Nu puteam da greș din cauza unei erori personale sau ceva de genul acesta. Detestam gândul că ar exista această posibilitate, dar nu îl lăsam să mă copleșească. Eram încrezător, aveam 29 de ani”, a spus pilotul, care mai lansase bombe anterior, deși nu bombe atomice.

El a mai spus, cu sânge rece, că „nu a pierdut nicio noapte de somn” după atacul nuclear și că dă vina pe „propaganda rusă”, potrivit căreia doar un nebun ar fi putut să facă așa ceva – indiferent de națiunea atacată.

Bombardierul american Enola Gay a lansat „Little Boy-ul” peste Hiroshima la ora locală 8.15. În primele patru luni de la atac bilanțul a ajuns la 166.000 de morți - 60% au murit din cauza arsurilor, 30% din cauza clădirilor care s-au prăbuşit peste ei şi 10% din alte cauze, potrivit unor estimări realizate de către Departamentul pentru sănătate din prefectura Hiroshima.

În prezent ar exista peste 150.000 de supravieţuitori ai acestui atac, cu o vârstă medie de 82 de ani.

Trei zile mai târziu, pe 9 august, un atac similar a distrus oraşul Nagasaki. Bombele nucleare lansate la Hiroshima şi Nagasaki au făcut din Japonia singura ţară care a fost atacată cu arme atomice şi au forţat la puţin timp după aceea capitularea acesteia în al Doilea Război Mondial.

Născut pe 23 februarie 1915, Paul Warfield Tibbets, Jr.  a devenit general de brigadă american. A murit pe 1 noiembrie 2007. Era bolnav la inimă, iar în ultimii ani din viață a petrecut mult timp în spital.

Tibbets a cerut ca să nu i se facă servicii funerare după ce va muri și să nu îi fie dedicată o piatră funerară, pentru ca protestatarii anti-atacuri nucleare să nu facă din mormântul său un loc de pelerinaj. El a vrut să fie incinerat, iar cenușa lui să fie aruncată în apele Canalului Mânecii.

facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
PREMIUM

Mai multe 

România la CENTENAR. 100 DE ANI de la MAREA UNIRE