"Tarzan din Carpați”. El este omul care s-a ascuns de comuniști timp de 33 de ani în pădurile din România!

 
+3 click pentru
galerie

După ce organizația din care făcea parte, ”Sumanele negre”, a fost anihilată de Securitate, luptătorul anticomunist Grigore Sandu s-a ascuns, vreme de 33 de ani, prin pădurile din Bucovina. Deși pare greu de crezut, a supraviețuit dormind prin copaci, de unde și porecla de ”Tarzan din Carpați”. S-a predat în luna mai, 1978. Trei luni de zile a fost anchetat, apoi a trăit, până la adânci bătrâneți, în Podu Coșnei, din județul Suceava

După actul de la 23 august 1944, în timpul retragerii armatelor germano-maghiare, în localitatea Aita Seacă, din județul Covasna, localnicii de etnie ungurească ucid ostași români rămași în spatele frontului, pe 4 septembrie. Pe 28 ale aceleiași luni, o unitate de voluntari din Batalionul ”Sumanele Negre” Iuliu Maniu, intră în Aita Seacă și, după o sumară judecată, ucid 11 persoane vinovate pentru actele de la 4 septembrie. Este momentul în care apare organizația anticomunistă ”Sumanele Negre”, condusă de Gavrilă Olteanu, fost comandant al Gărzilor ”Iuliu Maniu”, care va activa în munții Năsăudului, dar și în zona Vatra Dornei. 

Alături de el vin foști ofițeri ai Armatei Regale, combatanți pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial, dar și legionari. Pe 19 noiembrie 1946, Gavrilă Olteanu este trădat de Emil Dumitru Șteanță, ”momeala” serviciilor de Securitate. Este arestat și se va sinucide într-o celulă a Ministerului de Interne, cu o fiolă de stricnină. Activitatea anticomunistă a ”Sumanelor Negre” (din care se presupune că a făcut parte și Smaranda Brăescu, cea mai mare aviatoare a noastră) continuă până în 1949, când grupul este deazctivat. E momentul în care Grigore Sandu, supraviețuitor, formează, alături de Dumitru Crăciun, Grigorie Chelsoi ori Jenică Arnăutu, propria grupare ce continuă să lupte împotriva comuniștilor.

Unii au spus că Emil Dumitru Șteanță a fost membru al ”Sumanelor Negre”. Cei mai mulți îl consideră, însă, un trădător

Dar vremurile-s grele, cei trei sunt fie prinși, fie uciși. Grigore Sandu refuză să se predea. Are, deja, patru ani în ”ilegalitate”, patru ani de când trupele de Securitate îl urmăresc. Muntele devine casa lui. Doarme în gropi săpate de el. Fuge în Făgăraș. După ce Rezistența de aici este anihilată, se întoarce în Bucovina. Pleacă în Apuseni, de aici revine pe Ceahlău. Se ascunde în Bucovina. De multe ori, comuniștii sunt la un pas de a pune mâna pe el. Vede cum mulți dintre prietenii săi, dintre camarazii de arme, sunt împușcați la câțiva pași. Între 1949 și 1959, fiecare văgăună este cercetată pentru depistarea ”banditului” Grigore Sandu. Oficial, Rezistența Anticomunistă, cea mai longevivă din Blocul Estic, este anihilată, definitiv, în 1962, dar ”haiducul” Sandu nu se arată. Asta pentru că mulți considerau că el este mort, ucis în luptele cu trupele trimise de către comuniști.

Dar Grigore Sandu trăiește. Vara mănâncă doar carne crudă, pentru că îi este frică să aprindă focul, pentru a nu fi depistat. Iarna, ca să nu lase urme pe zăpadă, stă numai în copaci. Acolo doarme, pitulat printre crengi. Devine, în dese rânduri, salvator pentru turiștii rătăciți. În jurul său se țese o legendă. E botezat ”Tarzan din Carpați”. Ține un fel de calendar propriu, pe scoarța unor copaci însemnați. Anii trec. E tot mai singur! 

Ziarul lui Ion Rațiu unde, în ianuarie 1990, este prezentată, pentru prima oară, povestea

În primăvara lui 1978, în munți, se găsește cu un preot ortodox. Acesta îi explică faptul că vremurile s-au schimbat, oarecum, că faptele sale s-au prescris, că se poate întoarce acasă. Nu are încredere deplină, dar simte că nu mai poate. Coboară și, în mai 1978, revine în satul natal, Podul Coșnei. Trimite o rudă, un văr, la postul de Miliție, să anunțe ce și cum. Pentru că se știe că a fost înarmat în munți, casa îi este înconjurată de mașini și milițieni. E arestat, trimis la Suceava, de aici la București. E considerat spion. Trebuie să dovedească contrariul, să arate că vreme de aproape trei decenii și jumătate nu a părăsit teritoriul României. Se găsesc, cu greu, martori care să-l fi văzut, în tot acest timp. Merge la copacii pe care a scris ”calendarele”. Trei luni de zile durează ancheta. Finalmente, se poate întoarce la casa sa. Liber!

Povestea nu îi este aflată. În 1990, în luna ianuarie, imediat după Revoluție, ziarul ”Românul liber”, vocea Uniunii Mondiale a Românilor Liberi, prin Ion Rațiu, îi scoate la lumină faptele. 33 de ani, vreme în care ”Tarzan din România” a driblat Securitatea. Grigore Sandu avea, la avea vreme, 84 de ani și trăia tot acolo, în Podul Coșnei. Istoria sa, aproape incredibilă, a fost confirmată de securistul care avea să-l ancheteze vreme de 100 de zile....  

Sursa: BCU ”Lucian Blaga” - Cluj 



facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI