Gripa spaniolă a fost la un pas să o ucidă pe Regina Maria. ”O boală oribilă, dureroasă, cum n-am avut în viața mea!”

În decembrie 1918, când gripa spaniolă decima Omenirea, Regina Maria a României este la un pas de a fi răpusă de perfida molimă. ”Am fost lovită brusc și pe neașteptate, pe la spate. O boală oribilă, dureroasă. Zile întregi de febră chinuitoare și greață, halucinații crunte”. Fotin Enescu, Ministrul de Finanțe, pe care-l aprecia enorm, decedează, din cauza pandemie, pe 30 decembrie. Regina este vindecată complet pe 4 ianuarie 1919

Bucureștiul cade în mâinile forțelor Puterilor Centrale după bătălia din 13 - 16 decembrie 1916. România a intrat, de câteva luni, în Primul Război Mondial. Pentru Casa Regală va urma o perioadă extrem de dificilă. Principele Mircea, fiul Regelui Ferdinand și al Reginei Maria, decedează, la numai trei ani, de febră tifoidă. Pentru că familia se află în drumul spre exil, spre Iași, oraș liber, micuțul este înmormântat, degrabă, la Cotroceni, într-un mormânt fără lespede. Se pleacă spre Moldova. În martie 1917, Regina Maria își începe periplul pe la spitale ori mănăstiri, unde vizitează pacienții atinși de febra tifoidă ori răniții de pe fronturile de bătălie din prima urgie mondială.

Doi ani de zile durează exilul. Cuplul regal se întoarce la București, pe 1 decembrie 1918, ziua în care, la Alba Iulia, se consfințește Marea Unire. Coboară din trenul regal. Salutul de onoare e dat de generalul de brigată Alexandru Mărgineanu care, în fruntea Diviziei 3, fusese primul ofiţer superior român revenit în Capitală după eliberare. Regina Maria, călare, îmbucurată de revedere, nota astfel în jurnal: ”Ne-am întors! Ne-am întors după doi ani lungi de exil. Ne-am întors, nu-mi vine să rostesc cuvântul, dar trebuie spus, pentru că, indiferent ce va urma, astăzi acesta este adevărul, ne-am întors triumfători”. Dar oboseala ultimilor doi ani își spune cuvântul. L-a pierdut pe cel mic, țara a fost în război, familia regală, în pribegie. Gripa spaniolă, cea mai mare pandemie a secolului trecut, începuse, deja, să muște din omenire.

Gripa cu 50.000.000 de morți. Fiecare al 40-lea om de pe Pământ a decedat!

La începutul lunii decembrie 1918, Regina Maria este ”atinsă”. ”N-am mai scris de 20 de zile! Am fost bolnavă, foarte bolnavă, lovită brusc și pe neașteptate, pe la spate, cum s-ar spune, și am fost țintuită la pat - tocmai când lumea voia să se bucure alături de mine. Boala m-a luat de sâmbătă (n.r. - 7 decembrie 1918), m-am trezit cu capul greu și dureros, am îndurat cu greu câteva audiențe...Dar am fost bolnavă - o boală oribilă, dureroasă, cum n-am avut în viața mea. Zile întregi de febră chinuitoare și greață, slăbiciune, halucinații crunte și insomnia neîntreruptă, până am crezut că voi înnebuni. Deci aceasta e celebra gripă spaniolă - ei, bine, de acum știu că nu e de glumă cu ea”, scrie, în ”Jurnalul” ei, Regina Maria pe 26 decembrie 1918. Se moare pe capete. Pe 30 decembrie, spre exemplul, Fotin Enescu, Ministrul de Finanțe al României, un tip iubit de Casa Regală pentru calitățile sale, decedează de gripă spaniolă, la numai 40 de ani.

Intrarea triumfală a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria în București, după doi ani de exil. Arcul de triumf era poziționat pe Calea Victoriei, în dreptul Hotelului ”Athene Palace” de astăzi

Regina Maria se luptă cu perfida boală trei săptămâni. Un organism robust, dar și o voință infinită, o ajută să învingă perfida molimă. Doctorii spun că este vorba despre o vindecare miraculoasă. ”Mă târăsc de colo-colo, dar în fiecare zi sunt tot mai puernică. Nu accept invaliditatea, detest din tot sufletul viața aceasta în care sunt obligată să-mi menajez sănătatea și nu pot face un pas fără să se agite în spatele meu cineva după un șal, o fereastră deschisă sau altceva”, mai scrie ea.

Să fie clar! Ea a făcut Unirea de la 1918. Regina Maria: ”Tigrule, Transilvania până la Tisa și tot Banatul!”

Pe 4 ianuarie 1919, Regina Maria e complet vindecată! La timp pentru a aniversa cei zece anișori ai fiicei sale favorite, Principesa Ileana. ”E ultima zi în care mai am de gând să trăiesc ca un invalid”. Dând dovadă de o forță imensă, la doar două luni după ce a învins gripăa spaniolă, Regina Maria ajunge, pe 5 martie 1919, la Paris, unde deja pronise la drum Conferința de Pace. Ion I.C. Brătianu, prim- ministrul de atunci, nu era efectiv băgat în semnă de nimeni. Regina va merge acolo și va aduce, cu adevărat, recunoașterea Marii Uniri!