Zahărul, mai periculos decât ți-ai fi imaginat. Copiii, cei mai afectați: ”Mulți au obezitate morbidă asociată cu boli cronice de inimă, diabet și alte afecțiuni!”

Leptina sau hormonul saţietăţii este responsabil pentru această nevoie de dulce care ne poate duce foarte uşor la dependenţa de zahăr. Când nu dispunem de leptină, nimic nu îi semnalează creierului că ne-am săturat – situaţie în care apar poftele. Şi cum sunt la modă tot felul de diete, ne-am gândit că v-ar fi util să vă arătăm puţin din cum ne influenţează acest hormon, comportamentul alimentar şi, implicit, starea de sănătate. 

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Prăjituri, batoane, dar şi semipreparate cu gemuri şi fructe. Sunt doar câteva dintre produsele care conţin cantităţi ridicate de zahăr. Conform specialiştilor în nutriţie, femeile nu ar trebui să consume mai mult de 20 de grame de zahăr, zilnic, în timp ce bărbaţii pot mânca maximum 35. Atenţie, însă. Cantitatea trebuie obţinută din toate produsele pe care le mâncăm de-a lungul zilei şi nu doar din deserturi. La o simplă verificare a unei etichete, pare o misiune imposibilă. De exemplu, dacă mâncăm o prăjitură de 100 de grame, practic, ne-am luat deja porţia de zahăr pentru două zile.

”Zahărul, acum, se pune ca şi sarea, în absolut toate alimentele. Se pune zahăr special, pentru a se ține cât mai mult timp în galantare, pentru a se vinde mai uşor şi la cât mai multă lume. Și în carne găsim zahăr.”, a declarat Oana Dumitrache, medic diabetolog.

Aici ar fi capcana. Zahărul este responsabil pentru gustul plăcut al celor mai multe dintre alimentele pe care le consumăm. Pe multe, de asta le şi consumăm, iar copiii sunt cei mai afectaţi.

”Copiii au obezitate morbidă, extremă, asociată cu asociată cu cu boli cronice, de inimă, diabet zaharat juvenil, un tip de diabet care se întâlneşte la adult, acum apare la copii şi adolescenţi.”, a mai precizat medicul diabetolog.

Potrivit cercetătorilor englezi, când devii obez, hormonul numit leptină nu mai funcționează normal. În mod obișnuit, organismul produce leptina, care ne spune când trebuie să ne oprim din mâncat.

”Există un echlibru între leptină şi grelină care dintotdeauna la om a fost foarte bine reglat în ultima vreme, aportul mare de glucided dezechilibrează acest balans. Mâncăm mai dulce deşi nu ne dorim gustul dulce. Rezistenţa la leptină se produce consumând cantităţi mari de alimente, constant. Creşti volumul stomacului, creşti senzaţia de foame.”, a explicat Lygia Alexandrescu, nutriționist.