Tot ce trebuie să știm despre glanda tiroidă, afecțiuni, simptome și cauze

Doctor Alina Burlacu, medic primar endocrinolog, a prezentat la Neatza cu Răzvan și Dani tot ce trebuie să știm despre glanda tiroidă, afecțiuni, simptome și cauze.

• Formula 1™ se vede în AntenaPLAY! Nu rata Marele Premiu din Miami e pe 5 mai, de la 23:00 în AntenaPLAY!

Glanda tiroidă sau tiroida (glandula thyroidea) este o glandă a sistemului endocrin, care secretă hormoni tiroidieni ccu rol în procesele metabolice și sinteza proteinelor. Tiroida este situată la nivelul gâtului, sub mărul lui Adam.

Are forma unui fluture, culoare roz-gălbuie, o lungime de aproximativ 5 cm, o greutate de aproximativ 30 de grame la adult și este compusă din doi lobi laterali cu forma ovală, ce se găsesc de o parte și de cealaltă a traheei. Cei doi lobi sunt uniți la mijloc printr-un țesut tiroidian, numit istm.

Funcționarea glandei tiroide influențează modul în care funcționează fiecare celulă, țesut sau organ, de la muschi, oase și piele la tractul digestiv, creier, inima si multe altele. Glanda tiroidă are rol în reglarea metabolismului, prin secreția hormonilor care controlează rapiditatea și eficiența cu care celulele transformă substanțele nutritive în energie.

Cum funcționează glanda tiroidă?

Afecțiunile tiroidiene sunt determinate de diferite dereglări la nivelul producției de hormoni.

Ingredientul principal prntru funcționarea corectă a glandei tiroide este iodul, care se găsește în anumite alimente: sarea de masă iodată, fructele de mare, pâinea, laptele. Iodul trece din aceste ingrediente în sânge, apoi tiroida îl extrage și îl folosește pentru a produce două tipuri de hormoni tiroidieni:

• Tiroxina (denumită T4, deoarece contine 4 atomi de iod)
• Triiodotironina (denumită T3, deoarece conține 3 atomi de iod)

Produsul glandei tiroide este, în principal, T4. Cea mai mare parte din hormonul T3 de care organismul are nevoie este realizată în afara glandei tiroide, în organe și țesuturi care utilizează T3, precum ficatul, rinichii și creierul. Acestea transformă T4 (format în glanda tiroidă) în T3, îndepărtând un atom de iod.

Pe masură ce glanda tiroidă produce hormonii tiroidieni, îi depozitează într-un număr mare de foliculi microscopici, cu aspect sferic. Când organismul are nevoie de hormoni tiroidieni, glanda tiroidă îi secretă în fluxul sanguin în cantități adecvate îndeplinirii nevoilor metabolice ale celulelor. Hormonii ajung ușor în interiorul celulelor care au nevoie și se atașează de receptori speciali situați în nucleul acestora.

Afectiunile asociate glandei tiroide

Hipotiroidismul

Daca tiroida nu produce suficienti hormoni, se instaleaza hipotiroidismul (tiroida hipoactiva) si, ca rezultat, celulele din intreg corpul isi incetinesc activitatea, cu manifestari precum oboseala, depresia, luarea in greutate, constipatia sau pielea uscata – simptome care pot fi interpretate eronat ca apartinand altor boli. Cateva analize de laborator pot furniza informatii cu privire la functionarea tiroidei: Testul TSH (Hormon de stimulare tiroidiana), Tiroxina totala (T4), Teste pentru anticorpi tiroidieni. Daca ai fost diagnosticat cu hipotiroidism, tratamentul se reduce de obicei la respectarea cantitatii corecte de medicatie pentru tiroida. Medicul iti va prescrie medicatie care inlocuieste hormonii tiroidieni de care corpul duce lipsa. Doza initiala este selectata cu atentie pe baza greutatii, a varstei si a altor boli pe care le ai.

Predispozitia femeilor la problemele tiroidiene

Femeile sunt mai predispuse la a dezvolta boala tiroidiana. Una din opt femei dezvolta probleme tiroidiene de-a lungul vietii. In cazul femeilor, bolile tiroidei pot determina:

• Probleme cu perioada menstruala. Tiroida contribuie la controlul ciclului menstrual. Prea multi sau prea putini hormoni tiroidieni pot face ca menstrele sa fie usoare, abundente sau neregulate. Tiroida poate determina oprirea menstruatiei pentru cateva luni sau mai mult, o afectiune denumita amenoree. Daca sistemul imun al organismului determina boala tiroidiana, alte glande, inclusiv ovarele, pot fi implicate, iar acest lucru poate favoriza instalarea menopauzei timpurii (inainte de 40 de ani).
• Probleme in a ramane insarcinata. Cand boala tiroidiana influnteaza ciclul menstrual, influenteaza, de asemenea, si ovulatia, ceea ce iti poate crea probleme in a ramane insarcinata.
• Probleme in timpul sarcinii. Problemele tiroidei aparute pe perioada sarcinii pot determina probleme de sanatate pentru mama si pentru fat.
• Uneori, simptomele problemelor tiroidiene pot sa fie confundate cu cele de la menopauza. Boala tiroidiana, in special hipotiroidismul, este mai probabil sa se dezvolte dupa menopauza.

Complicatiile afectiunilor tiroidiene

In cazul hipotiroidismului, nivelurile scazute de hormoni tiroidieni pot incetini functionarea inimii si chiar cauza bradicardia (ritm cardiac scazut), cu sub 60 de batai pe minut. Iar daca hipotiroidismul este cauzat de tiroidita Hashimoto sau de deficienta de iod, se dezvolta gusa. Totodata, un studiu estimeaza ca tiroidita autoimuna este prezenta la 20% din pacientii diagnosticati cu depresie, in comparatie cu 5%-10% din populatia sanatoasa. Tot in hipotiroidism, parul poate sa cada in manunchiuri, de pe cap sau de pe restul corpului. La femeile tinere, menstruatiile tind sa devina mai consistente si mai frecvente. In unele cazuri, apar si schimbari in ovulatie ce pot face conceptia dificila. Glanda tiroida hipoactiva poate determina cresterea nivelului colesterolului - aceasta se intampla atunci cand nivelurile scazute ale hormonilor tiroidieni determina ficatul sa produca mai putini receptori LDL. Acestea sunt molecule care extrag colesterolul LDL („rau”) din sange.

Cand suferi de hipertiroidism, inima munceste mai mult, ceea ce poate determina o serie de boli de inima - cele mai frecvente sunt tahicardia sinusala (ritm cardiac anormal care depaseste 100 de batai pe minut) si fibrilatia atriala (aritmie cardiaca in camerele superioare ale inimii - atrii). Un simptom asociat sunt palpitatiile. De asemenea, tensiunea sistolica mare (cifra mare a valorii tensiunii arteriale) este frecventa in randul persoanelor cu hipertiroidism, in special in cazul varstnicilor. Un exces de hormoni tiroidieni determina inima sa pompeze cu forta mai mult sange, consecinta fiind nevoia crescuta de oxigen a muschiului cardiac, dar, aaca arterele coronare sunt infundate, nu pot face fata nevoii inimii de sange suplimentar, ceea ce provoaca durerea in piept numita angina. Fortand inima sa munceasca intr-un ritm mai alert, tiroida hiperactiva o suprasolicita, ceea ce determina insuficienta cardiaca (inima nu mai poate pompa suficient sange pentru a acoperi nevoile organismului).

Preventia afectiunilor tiroidiene

Nu exista anumiti pasi pe care sa ii urmezi pentru a preveni instalarea bolii tiroidiene, insa exista masuri pe care sa le adopti pentru reducerea riscului de boala tiroidiana sau a agravarii bolii tiroidiene existente.

Mergi regulat la control. Verificarea periodica a tiroidei determina depistarea precoce a nodulilor. Recomandarea controalelor regulate este valabila si daca suferi de o afectiune tiroidiana usoara care nu necesita tratament, dar si daca ai fost tratat cu succes pentru hipertiroidism si acum ai hipotiroidism. Retine ca numerosi factori pot afecta nivelul hormonilor tiroidieni: alte boli, inaintarea in varsta, schimbarile in alimentatie, sarcina.

Alimentatie si miscare. Nu exista o dieta speciala pe care trebuie sa o urmezi, insa anumite masuri te pot ajuta in a tine boala sub control. De exemplu, evita alimentele bogate in proteina de soia, care pot influenta absorbtia hormonilor tiroidieni. Iar daca glanda tiroida nu a fost indepartata chirurgical complet si ti-a ramas o portiune semnificativa de glanda, evita excesul de iod, atat in medicamente, cat si in suplimente alimentare, deoarece ar putea declansa probleme tiroidiene suplimentare. Cere sfatul medicului privind suplimentarea cu seleniu a alimentatiei si folosirea iodurii de potasiu in scopul prevenirii afectiunilor tiroidiene.