Casa-muzeu Brâncuşi de lângă Hobiţa şi vila de protocol din Predeal a lui Ceauşescu, scoase la vânzare

Casa-muzeu Brâncuşi de lângă Hobiţa şi vila de protocol din Predeal a lui Nicolae Ceauşescu sunt scoase la vânzare prin Artmark Historical Estate.

• Luni, Marți și Miercuri de la 20:30, Nea Mărin se întoarce! Poftiți pe la noi: Poftiți în Dobrogea, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
• Formula 1™ se vede în AntenaPLAY! Nu rata Marele Premiu din Imola pe 19 mai, de la 19:45 în AntenaPLAY!

Casa în care funcţionează un muzeu privat dedicat sculptorului Constantin Brâncuşi se află în satul Peştişani (comuna Peştişani, judeţul Gorj), la 3 kilometri de Hobiţa, satul în care s-a născut artistul, şi a fost construită între 1920 - 1930.

Ea are un preţ de pornire de 175.000 de euro şi este estimată la 175.000 - 200.000 de euro.

Cu o suprafaţa construită de peste 470 de metri pătraţi, casa are zece camere şi două băi.

Peştişani este unul dintre locurile pe care Constantin Brâncuşi le vizita, aici aflându-se prietenul său Mihail Tabacu şi fraţii săi din prima căsnicie a tatălui. În 1922, Brâncuşi o aduce aici pe Eileen Lane, una dintre femeile care i-a marcat existenţa şi creaţia.

Clădirea a intrat în patrimoniul familiei Brâncuşi odată cu căsătoria lui Jean Brâncuşi, nepotul artistului, cu nepoata lui Ion Fuiorea, prieten al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Această amiciţie a salvat parţial casa de la naţionalizare, întrucât până în 1995 aici a funcţionat primăria din Peştişani, proprietari rămânând Brâncuşii. Actualmente, în afara funcţiei de muzeu, casa este şi sediul Fundaţiei Casa Brancuşi – Hobiţa, cu activităţi de promovare a operei sculptorului şi turismului în regiunea în care a copilărit şi s-a format Brancuşi.

Viitorii proprietari vor putea păstra funcţiunea actuală a clădirii, aceea de casă memorială, muzeu privat, dar o pot transforma şi într-un centru de evenimente culturale, pensiune pentru turism cultural sau chiar reşedinţă.

Vila de protocol din Predeal a lui Nicolae Ceauşescu a fost construită în 1927 pe un teren de 1.350 de metri pătraţi. Preţul imobilului cu opt camere şi trei băi este disponibil la cerere.

Vila ridicată în zona sportiv-turistică Cioplea reprezintă una dintre primele construcţii de agrement ridicate în zonă, devenind reşedinţa de iarnă a profesorului Teodor Vasilescu. Proprietatea avea să fie achiziţionată ulterior de Comitetul Şcolar al Municipiului Ploieşti (1937), ultimul proprietar până la venirea la putere a comuniştilor.

Construită într-un stil tradiţional, ce aminteşte de casele cu cerdac din zona muntenească, Vila “Ceauşescu” avea să primească acest supranume datorită utilizării ei de către Nicolae Ceauşescu în perioada 1950-1958, moment în care reşedinţa se afla în administrarea Ministerului Forţelor Armate. În acea perioadă, Ceauşescu, în grad de general-maior de armată, îndeplinea funcţiile de ministru adjunct la Ministerul Apărării Naţionale şi şef al Direcţiei Superioare Politice a Armatei. Astfel, vila a devenit prima reşedinţă de protocol din Predeal pe care a avut-o Nicolae Ceauşescu înainte de preluarea puterii depline.

După 1965, vila de protocol a trecut în administraţia Întreprinderii Economice de Odihnă, ieşind de sub jurisdicţia Ministerului Apărării chiar în anul în care Nicolae Ceauşescu a devenit secretar general al PCR.

O altă casă ridicată la începutul secolului trecut care este scoasă la vânzare prin Artmark este cea a preotului unitarian Adamosy Gabor, localizată în satul Plăieşti (comuna Moldoveneşti, judeţul Cluj).

Imobilul cu patru camere şi două băi are un preţ de pornire de 125.000 de euro şi este estimat la 130.000 - 140.000 de euro.

Proprietatea, cu o curte de aproximativ un hectar şi o grădină de 5.000 mp, este situată la 45 de kilometri de oraşul Cluj-Napoca.

Casa a fost construită de Adamosy Gabor, primul preot al bisericii unitariene din regiune, din piatră, în două etape: prima, între 1916-1918, şi a doua, în 1930. Curtea generoasă de 9.528 mp este concepută ca un parc natural cu nuci, salcâmi, meri, peri şi viţă de vie.

Parterul are o deschidere vitrată spre grădină, ce poate fi amenajată ca o mică seră, zonă de relaxare sau dining. Faţada este marcată de elemente decorative în stil Secession transilvan. La începutul secolului XX, arhitectura din Transilvania şi Banat, parte a monarhiei austro-ungare până în 1918, a fost influenţată de noile curente artistice în vogă în metropolele Viena şi Budapesta. Limbajul Secession s-a pliat pe arta constructivă tradiţională a zonei, rezultând un valoros patrimoniu construit în stil „Secession transilvan”.

Din punct de vedere structural, casa se află într-o stare foarte bună. În curte află şi un adăpost pentru animale, de aproximativ 150 mp, construit integral din piatră, ce poate fi transformat într-o bucătărie de vară sau reşedinţă pentru oaspeţi. Proprietatea este înconjurată cu un gard din piatră. Întreg terenul este intravilan.

Sursa: News.ro