Lucruri pe care nu le știai despre ceasurile de mână

Le considerăm produse clasice, parcă există în lumea noastră dintotdeauna... Însă ceasurile de mână au o istorie mai scurtă decât suntem tentați să credem și, desigur, extrem de densă în ultimii 150 de ani.

• MAREA PREMIERĂ POWER COUPLE, SEZONUL 2! Vezi cele mai noi episoade de la 20:30, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Există multe informații interesante despre ceasurile de mână pe care nu le știm, dar pe care le putem descoperi online. Sunt genul acela de informații pe care fiecare dintre noi le povestește mai departe cu plăcere și altora, cu diverse ocazii, indiferent dacă avem o mare pasiune pentru ceasuri sau dacă pur și simplu le folosim mai des sau mai rar ca accesorii fashion / obiecte utile pentru indicarea orei.

1. De ce indică ceasurile ora 10:10

De cele mai multe ori, în fotografiile comerciale ale produselor (de exemplu în magazinele online de ceasuri și în reclame), precum și în vitrinele magazinelor (în cazul ceasurilor al căror sistem de funcționare nu este pornit), ora indicată este 10:10. De ce tocmai ora zece și zece minute? Pentru că limbile unui ceas care indică această oră vor forma un zâmbet, iar acest lucru binedispune potențialul client, mărind șansele de achiziție. Un truc simplu de marketing al comercianților, folosit la scară largă!

2. La care mână se poartă ceasul?

Cei mai mulți dintre noi știu că ceasul de mână se poartă la încheietura mâinii stângi. Însă regula nu este una ce ține pur și simplu de mâna stângă. În realitate, se recomandă ca ceasul să fie purtat la mâna care nu este dominantă. Mai exact, dreptacii poartă ceasul la mâna stângă, iar stângacii la mâna dreaptă. Probabil acest lucru ține de practică - folosind mai mult mâna dominantă, putem verifica ora exactă mai ușor la cealaltă mână. În plus, ceasul va fi și mai bine protejat în diverse acțiuni fizice. Conform statisticilor, sub 15% din populație poartă ceasul la mâna dreaptă.

3. Primul ceas de mână și percepția inițială a bărbaților

În trecut, ceasurile nu se purtau la mână. Schimbarea s-a produs după ce, în 1868, Patek Philippe (brand elvețian de ceasuri) a produs primul ceas pentru încheietura mâinii, destinat contesei Koscowicz din Ungaria. Acest accesoriu prețios avea astfel inclusiv destinația de măsurare a timpului. Totuși, ceasul de mână nu era deloc apreciat de bărbați, care îl asociau cu feminitatea (doar femeile purtau astfel de brățări - bijuterii decorative).

Lucrurile s-au schimbat în timpul războiului (Primul Război Mondial, 1914 - 1918), când soldații au descoperit utilitatea unui astfel de obiect care le permitea să se coordoneze perfect. Rapid, pe măsură ce timpul a devenit tot mai prețios, iar viața oamenilor tot mai activă, ceasurile de mână au înlocuit ceasurile de buzunar. Eroii de război au popularizat astfel ceasul de mână, devent rapid un accesoriu dorit de toți. Astazi in magazinele de profil, ceasurile bărbătești și ceasuri de damă au mare cautare in randul clientilor.

4. Ceasurile pentru scufundări, testate până la implozie

Producătorii de ceasuri testează cu atenție ceasurile de mână destinate scufundărilor. De altfel, toate ceasurile sunt testate cu privire la această promisiune a rezistenței la apă. Pentru a li se testa limitele, ceasurile sunt supuse unor presiuni puternice. Cei de la Rolex testează modelul profesional Deepsea într-o cameră hiperbarică de 1,3 tone care simulează presiunea la 4.875m. Procesul nu este deloc ieftin, căci se poate ajunge la implozie dacă există chiar și cel mai mic defect. Ceasurile Deepsea, utilizate de scafandri profesioniști, rezistă la apă cu o adâncime de până la 3900 de metri. O altă firmă elvețiană, Clerc, leagă de submarine anumite ceasuri destinate scufundărilor.

5. Buzunarele de la jeanși și ceasurile de buzunar

Așa cum am menționat mai sus, inițial ceasurile individuale erau purtate în buzunarele hainelor și scoase de fiecare dată la nevoie. Ora nu era verificată foarte des, deci era considerat un proces convenabil. Când blugii au devenit populari, producătorii s-au gândit și la utilitatea lor în raport cu necesitatea de a purta ceasul de buzunar. Astfel, așa cum confirmă cei de la Levi Strauss, primii blue jeans aveau inclusiv micul buzunar de ceas, cel mai mic buzunar existent și în prezent la multe perechi de jeanși - evident, acum doar din motive estetice, de stil (după ce într-o perioadă a fost considerat foarte util în păstrarea monedelor).

.