Google marchează ziua de azi, 29 februarie 2024, cu un doodle special, vizibil și în România. Ce reprezintă animația cu broscuță

Google Doodle a lansat astăzi un doodle care marchează ziua de 29 februarie, zi bisectă. Ilustrația e vizibilă în mai multe țări, printre care și România.

• MAREA PREMIERĂ POWER COUPLE, SEZONUL 1! Vezi cele mai noi episoade din 13 ianuarie, de la 20:30, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY

E 29 februarie 2024 și Google sărbătorește cu o ilustrație animată ce înfățișează o broscuță pe o baltă.

Google marchează ziua de azi, 29 februarie 2024, cu un doodle special, vizibil și în România

Google a afișat un doodle special pentru a marca ziua de 29 februarie 2024, care este una bisectă. Illustrația animată arată o baltă, care are mai multe elemente specifice, printre care și o broscuță care ține în brațe numărul 29.

”Vești de pomină, e Ziua Bisectă! Ziua bisectă, 29 februarie, are loc doar o dată la patru ani, pentru a menține calendarele noastre în concordanță cu Pământul și Soarele.”, a scris Google la descrierea ilustrației de azi, 29 februarie 2024.

Ilustrația Google este vizibilă în mai multe țări, printre care și România. Află din rândurile următoare cât de importantă este o zi bisectă și când a fost introdusă pentru prima dată.

De ce sunt importanți anii bisecți

În anii bisecți se adaugă o zi bisectă, 29 februarie, la calendar. Această zi în plus, numită și ziua anului bisect, face ca anul să aibă 366 de zile - nu 365 de zile, ca un an obișnuit.

Zilele bisecte sunt necesare pentru a menține calendarul nostru în concordanță cu revoluțiile Pământului în jurul Soarelui.

Pământul are nevoie de aproximativ 365,242189 zile - sau 365 de zile, 5 ore, 48 de minute și 45 de secunde - pentru a se roti o dată în jurul Soarelui. Acest lucru se numește an tropical.

Fără o zi suplimentară sau intercalară la 29 februarie, aproape o dată la patru ani, am pierde aproape șase ore în fiecare an. După numai 100 de ani, un calendar fără ani bisecți ar fi greșit cu aproximativ 24 de zile.

Zilele sezoniere, cum ar fi echinocțiul de primăvară sau solstițiul de iarnă, s-ar schimba, prin urmare, în raport cu lunile din calendar.

De exemplu, peste 100 de ani, echinocțiul de toamnă din emisfera nordică, care cade la sfârșitul lunii septembrie, ar cădea la sfârșitul lunii august, iar peste câteva secole, august ar deveni o lună de primăvară.

Iulius Caesar a implementat prima zi bisectă în calendarul său iulian, introdus în anul 45 î.Hr. O zi bisectă a fost adăugată o dată la patru ani. La acea vreme, ziua bisectă era 24 februarie, iar februarie era ultima lună a anului.

Cu toate acestea, adăugarea unei zile bisecte la fiecare patru ani era prea frecventă și, în cele din urmă, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a introdus Calendarul Gregorian. Acest calendar, pe care îl folosim și astăzi, are o formulă mai precisă pentru calcularea anilor bisecți.