Oamenii de știință au identificat, în premieră, 12 zone din secvența ADN asociate cu vârsta la care un om are primul copil și cu numărul total de copii pe care îi are de-a lungul vieții. Acest studiu, la care au conlucrat peste 250 de sociologi, biologi și geneticieni din mai multe instituții din lume, a fost publicat marți în jurnalul ''Nature Genetics''.
Despre comportamentul reproductiv s-a crezut până acum că este determinat de alegerile personale, circumstanțele sociale și factorii de mediu. Însă, acest nou studiu arată că există și o bază biologică pentru acesta.
Cercetarea realizată de oameni de știință de la Universitatea Oxford din Marea Britanie, Universitatea Groningen din Olanda și de la Universitatea Uppsala din Suedia a presupus analiza a 62 de seturi de date cu informații provenite de la 238.064 de bărbați și femei — pentru analizarea vârstei la care este născut primul copil — și de la aproape 330.000 de bărbați și femei — pentru analizarea numărului de copii născuți.
Melinda Mills, profesoară la Universitatea Oxford, a declarat că în cadrul cercetării s-au descoperit cazurile unor femei care aveau variante de ADN responsabile de amânarea sarcinii, dar și ''părți'' ale codului ADN asociate cu apariția mai târzie a menstruației și a menopauzei. Aceasta a precizat că astfel de informații vor putea fi folosite ''la un moment dat'' de medici pentru a răspunde femeilor care doresc să știe ''cât de mult pot aștepta'' până să se gândească serios să rămână gravide.
Cercetarea demonstrează că variantele ADN care au legătură cu vârsta la care oamenii au primul copil sunt asociate cu alte caracteristici ce reflectă dezvoltarea reproductivă și sexuală, precum vârsta la care fetele au prima menstruație, când se schimbă vocea la băieți și stadiul în care apare menopauza.
Nicola Barban de la Universitatea Oxford, a declarat că ''genele nu ne determină comportamentul, dar pentru prima dată am identificat zone din codul ADN care îl influențează''.
Oamenii de știință au calculat că variantele din cele 12 zone ale ADN-ului pot prezice împreună mai puțin de 1% din termenul la care oamenii au primul copil și a numărului de copii pe care îl concep. În lucrare se menționează că deși această cifră pare ''extrem de mică'', cercetarea demonstrează că în anumite cazuri în care variantele sunt combinate, se poate anticipa probabilitatea ca femeile să nu aibă nici un copil, mai arată sursa citată, arată Agerpres.
În plus, cercetătorii au identificat 24 de gene despre care cred că sunt responsabile de efectele celor 12 variante de ADN legate de comportamentul reproductiv, despre unele dintre acestea știindu-se deja că influențează infertilitatea. Ca urmare, experții consideră că ''o mai bună înțelegere a funcției acestor gene ar putea oferi noi perspective pentru tratamentele contra infertilității''.
Cinci semne că ți-ai găsit deja jumătatea! Privește atent și convinge-te chiar tu!...
