Moșii de Florii 2019. Ce trebuie să faci în Sâmbăta lui Lazăr pentru fericire și noroc

Moșii de Florii în calendar ortodox aprilie 2019. Ce trebuie să faci în Sâmbăta lui Lazăr pentru fericire și noroc. Tradiții și superstiții în România, în ziua Înverii lui Lazăr, înainte de Duminica Floriilor.

În calendarul creștin ortodox aprilie 2019, pe 20 aprilie, cu o zi înaintea Floriilor, creștinii prăznuiesc Sâmbăta lui Lazăr, ultima zi în care se fac pomeni în Postul Paștelui. Această zi are semnificații religioase profunde, dar și multe tradiții și superstiții care vorbesc de fericire și noroc. Iată ce tradiții și superstiții trebuie să respecți în Sâmbăta dinaintea Floriilor, pentru fericire, noroc și belșug în toate.

Sâmbăta lui Lazăr 2019. Când pică și ce nu ai voie să faci: ce să dai de pomană

Mormântul lui Lazăr. Unde se află și ce i s-ar fi arătat lui Lazăr în cele 4 zile de moarte

Moșii de Florii. Tradiții și superstiții pentru fericire și noroc în Sâmbăta lui Lazăr

Sâmbăta lui Lazăr mai este denumită și Moșii de Florii sau Sâmbăta Morților. În această zi, gospodinele din România prepară tradiționalele plăcinte ale lui Lazăr pentru a le da de pomană. O superstiție pe care femeile de la sat o respectă este aceea de a nu toarce în această zi, pentru ca morții să nu revină pe pământ. Un alt obicei strămoșesc care încă se mai respectă este și datina Lăzărelului, ce amintește de un străvechi zeu al vegetaţiei ce murea şi renăştea la începutul fiecărei primăveri.

De altfel, în multe localităţi, îndeosebi în Sudul ţării, în ajunul Floriilor, se respectă tradiţia „Cântecelor de Paşti”. În fiecare comunitate, în faţa lăcaşurilor de cult ortodoxe, se intonează cântece religioase care amintesc despre moartea şi învierea lui Lazăr, prietenul lui Iisus. Învierea lui Lazăr anticipează Învierea Mântuitorului Hristos.

În sâmbăta Floriilor, la casele gospodarilor colindă fetele din localitatea respectivă, purtând pe cap cunune cu flori de câmp. În colindele lor se povesteşte despre moartea nefericită şi despre înmormântarea unui tânăr pe nume Lazăr. Una dintre ele poartă numele de Lăzăriţa, se îmbracă în mireasă. În cântec, Lăzăriţa deplânge drama lui Lazăr şi spune că acesta i-a cerut mamei să-i facă azima şi aceasta nu i-a îndeplinit dorinţa; atunci tânărul s-a dus cu oile la pădure, s-a suit pe o creangă să scuture frunze pentru oi, dar a început să bată vântul. Atunci creanga s-a rupt, iar el a căzut şi a murit. L-au găsit cele trei surori ale lui, l-au adus acasă, l-au scăldat în lapte dulce şi l-au înmormântat.

Tot o tradiție pentru noroc și spor este acea ca fetele tinere să planteze flori, fiind convinse că numai cele sădite acum vor avea multe ramuri înflorite. În numeroase zone din ţară, fetele mai mici, îmbracate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, merg cu colindul prin sat, spunând povestea sărmanului Lazăr care a murit foarte tânăr. Gospodarii le cinstesc cu ouă, pe care să le încondeieze în Joia Mare.

În Sâmbăta lui Lazăr, copiii colindă cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului, apoi merg la fiecare casă, cântă şi urează de bine şi de sănătate, iar ca de fiecare dată, când vin colindătorii, gazdele primesc copiii cu drag. Îi ascultă şi îşi împodobesc împreună casa cu salcie sfinţită, se bucură şi speră.

Pentru noroc în dragoste, fetele fierb apă cu busuioc şi cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari. Apoi, în Duminica de Florii, fetele se spălau cu această apă pe cap, aruncând-o apoi la rădăcina unui pom fructifer, în speranța că le va crește părul frumos şi bogat. În alte locuridin România, oamenii nu se spală pe cap în această zi tocmai ca să nu încărunţească la fel ca pomii în floare.

sursa info: traditii-superstitii-ro