- MAREA PREMIERĂ Te Cunosc de Undeva! Vezi ce surprize ți-am pregătit AZI de la ora 20:00, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
- Chefi la cuțite, sezonul 15 - din 10 martie, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
După vacanța de vară, epidemia de enterocolită și-a făcut apariția în România, boala putând fi contractată foarte ușor, mai ales de copiii, după ce au petrecut timp la mare ori în alte destinații turistice.
Enterocolita este o afecţiune a tractului digestiv şi este determinată de infecţii diverse cu bacterii, ciuperci, virusuri sau paraziţi. Aceasta apare mai ales în sezonul vară-toamnă.
În cele mai multe cazuri, enterocolita nu este severă la adulţii sănătoşi, provocând doar disconfort. Însă, la pacienţii foarte bolnavi, foarte tineri sau foarte în vârstă, boala poate produce deshidratare severă şi dezechilibre electrolitice - acestea fiind potenţial fatale.
Copiii, principalele victime ale enterocolitei
Copiii sunt principalele victime ale enterocolitei, deoarece stomacul lor nu poate tolera alimente ce au suferit modificări organoleptice din cauza temperaturilor necorespunzătoare în care au fost păstrate și consumate.
Însă, enterocolita apare și din cauza unor agenţi infecţioşi, precum virusul Norwater sau rotavirusurile. Nivelul de salubritate, aprovizionarea deficitară cu apă și igiena individuală precară sunt factori economic-sociali ce favorizează răspândirea infecţiilor pe cale digestivă.
Simptomele enterocolitei
Enterocolita se manifestă de obicei prin diaree moderată sau severă, care poate fi însoţită de piederea apetitului, vărsături, precum și crampe şi disconfort abdominal.
Tipul şi severitatea simptomelor depind de tipul şi cantitatea microorganismelor sau toxinelor ingerate şi de rezistența fiecărui organism în parte.
De obicei, enterocolita apare brusc, cu pierderea apetitului, greaţă sau vărsături. În plus, bolnavii acuză zgomote intestinale puternice şi uneori crampe abdominale.
Cel mai frecvent întâlnit simptom al enterocolitei este, însă, diareea, aceasta putând fi însoțită de eliminarea de mucus și sânge odată cu materiile fecale.
Alte manifestări ale enterocolitei sunt: meteorismul, balonarea, febra, starea generală de rău, durerile musculare şi epuizarea extremă. Drept consecință ale episoadelor de vomă și diaree, bolnavii de enterocolită prezintă: stări de slăbiciune, scăderea frecvenţei episoadelor de urinare, gura uscată şi plânsul fără lacrimi, în cazul copiilor mici.
În special la sugari, bătrâni și la persoane care suferă de afecţiuni cronice, dezechilibrele hidro-electrolitice provocate de enterocolită sunt potențial severe.
Cauzele enterocolitei - boală contagioasă
Infecţiile care produc enterocolita pot fi transmise de la o persoană la alta, mai ales în cazul în care o persoană care are diaree nu se spală bine pe mâini după ce a folosit toaleta.
Infectarea se poate produce și după ingerarea de alimente ori de apă ce au fost contaminate cu
materii fecale infectate. Enterocolita poate fi contractată, astfel, după înotul într-o piscină contaminată ori în mare.
De asemenea, multe alimente pot duce la enterocolită dacă nu sunt preparate termic ori pasteurizate corespunzător.
Enterocolita poate fi contractată și în urma contactului cu animale purtătoare ale microorganismului infecţios.
Între microorganismele care produc enterocolită se numără: Campylobacter (mai ales din carne de pui preparată termic insuficient), Salmonella (din consumul de alimente contaminate și din contactul cu reptile), Shigella (prin contact interpersonal) și Escherichia coli (prin consumul de carne insuficient preparată termic, lapte nepasteurizat, înotul în pisine contaminate, contact interpersonal, atingerea animalelor infectate şi apoi introducerea degetelor în gură).
Lista acestor microorganisme ce duc la îmbolnăvirea de enterocolită continuă cu: Clostridium difficile (colonizarea cu bacteria patogene în urma unor tratamente cu antibiotice), Entamoeba histolitica, Vibrio cholera și E. coli enterotoxigenă ((ingestia de alimente sau apă contaminate) și Staphyloccocus aureus (ingestia de alimente contaminate cu toxine produse de această bacterie).
Rotavirusurile, virusul Norwalk, astrovirusurile și adenovirusurile enterice pot produce, de asemenea, enterocolită - la fel ca Giardia (din ingestia de apă de izvor contaminată, contact interpersonal, în special în creşe şi grădiniţe) și Criptosporidium (gestia de apă contaminată, contact interpersonal). Cel din urmă microorganism vizează mai ales persoanele diagnosticate cu SIDA.
Cum poate fi prevenită enterocolita
Respectarea regulilor de igienă individuală este cea mai eficientă metodă de prevenire a enterocolitei. Astfel, enterocolita poate fi ținută la distanță prin: spălatul mâinilor cu apă şi săpun înaintea oricărei mese, spălarea eficientă a alimentelor care se consumă neprelucrate termic, spălarea şi dezinfectarea tacâmurilor, veselei, prin utilizarea apei provenite din surse sigure, necontaminate, iar când acest lucru nu este posibil, a apei fierte şi răcite ori a apei minerale îmbuteliate corespunzător.
De asemenea, pentru prevenirea enterocolitei este important ca ouăle și carnea să fie preparate termic corespunzător. În plus, alimentele care rămân neconsumate după o masă trebuie să fie refrigerate în cel mai scurt timp posibil.
Sugarii pot fi feriți de enterocolită prin alăptarea la sân, mama având grijă la propria alimentație.
Tratamentul pentru a scăpa de enterocolită
Tratamentul enterocolitei trebuie să fie stabilit de un medic. Dincolo de medicamentele prescrise de acesta, în tratamentul acestei boli este importantă corectarea pierderilor de lichide şi electroliți, prin consumul de lichide (ceaiuri neîndulcite, apă minerală plată, zeamă de orez, supă de morcovi) și săruri de rehidratare.
Prin adoptarea unui regim alimentar adecvat, enterocolita se vindecă, de cele mai multe ori, în doar câteva zile. Acest regim include: orez fiert, brânză proaspătă, mere rase, supă de zarzavat strecurată și carne fiartă. Acesta trebuie să fie respectat două sau trei zile după dispariția simptomelor.
