În şcolile româneşti, sănătatea copiilor ar trebui să fie pe primul plan. Realitatea e însă cu totul alta. Orele de nutriţie nu există. Sau. nu se fac. Cantine nu sunt decât foarte rar. Iar programul cornul şi laptele pune pe băncile elevilor produse deseori nerecomandate de nutriţionişti.
Fără catalog, dar cu zâmbetul pe buze, ministrul păşeşte în clasă. Se aşează în a doua bancă. Cea în care şi-a petrecut şi anii de şcoală. Mulţumit, ne spune că şcolii româneşti nu-i prea lipseşte: nutriţia.
În hârtiile de la Minister, lucrurile se văd altfel decât în şcolile româneşti. Opţionalul "cel mai cerut" păleşte, de fapt, în faţa celor care implică, până la urmă, tot studiul. Părinţii, spun dascălii, nu văd utilitatea unor ore de nutriţie.
Când vine vorba despre sport, ministrul nu se înşeală. Jumătate dintre elevii români sunt scutiţi la educaţie fizică. Când vine vorba despre mese, însă, există o problemă. Programul şcolar al copiilor nu prea ţine cont de orele ideale pentru mese şi gustări. Bogdan a simţit-o pe pielea lui. S-a îngrăşat în gimnaziu, din clipa în care a început să înveţe după-amiaza.
Teoretic, încă din acest an, 2 milioane de preşcolari şi elevi ar trebui să beneficieze de un nou program, adoptat recent de Guvern. Programul pentru şcoli prevede 2 porţii de fructe şi legume pe săptămână, însoţite de biscuiţi sau covrigi din făină integrală, 2 porţii de lapte şi corn fără zahăr, o porţie de produse lactate si 5 portii de produse de panificaţie. În plus, parlamentarii vor şi mierea în meniul şcolar al copiilor.
Până când autorităţile se lămuresc cum vor aplica programele, şi ce vor face în privinţa cursurilor de nutriţie, dau o mână de ajutor ONG-urile.
Dieta rapidă care îți tranformă trupul în mai puțin de o lună. Vei SLĂBI 10 KILOGRAME în DOUĂ SĂPTĂMÂNI... Nu poți bea cei 2 litri de apă pe zi? Ai 3 alternative gustoase și la fel de sănătoase...
