Neuronii obositi stiu sa faca pauze scurte

Activitatea neuronilor are nevoie de pauze. Din pacate, neuronii sunt pusi la treaba frecvent, fara pauze, asa cum ar fi normal, din diferite motive: pentru ca inca mai avem mult de invatat pentru un examen dificil sau pentru ca trebuie sa ducem la capat o lucrare cu termen precis. In aceste conditii se instaleaza firesc scaderea capacitatii de concentrare, apar dificultati de mentinere a atentie si o stare de iritare.

Publicat: Joi, 21 Iulie 2011, 00:00 | Actualizat Sambata, 30 Iunie 2012, 11:40

Urmărește A1 pe Discover

Este momentul cand la nivelul creierului se intampla ceva formidabil. Pornind de la nevoia de a da un raspuns la intrebarea "ce face creierul atunci cand oboseala pune stapanire pe tot corpul" si totusi nu alegem solutia corecta: somnul. Raspunsul este dat de un grup de cercetatori americani si este surprinzator. Astfel, potrivit experimentelor efectuate pe rozatoare, desi creierul este in stare de veghe, unii neuroni isi iau dreptul de a face pauze scurte si intermitente.

Echipa coordonata de Giulio Tononi si Vlad Vyazovskiy de la Universitatea Wisconsin-Madison (SUA) a inregistrat activitatea neuronilor unor rozatoare prin electroencefalografie (EEG). Astfel, cercetatorii au putut observa cum unii neuroni izolati au un contur diferit pe electroencefalograma, ceea ce corespunde unor unde de somn lent. Pentru o durata scurta, sub o secunda, unii neuroni se pun in pozitie de off, asemanatoare celei din timpul somnului, desi micul mamifer este treaz. Aceste mici pauze pe care unii neuroni si le iau pe cont propriu, independent de restul organismului, se produc in anumite zone ale cortexului si nu la nivelul intregului creier.

Asta inseamna ca aceste pauze nu reprezinta un fenomen global, cum se intampla atunci cand dormim, ci, dimpotriva, este un fenomen strict specific unei zone a creierului.

Potrivit studiului publicat in ultimul numar al revistei Nature, cu cat rozatoarele au prelungit perioada de stare de veghe, cu atat perioadele de pauze luate de unii neuroni au fost mai frecvente. Aceste informatii sugereaza ca la nivelul creierului starea de veghe si de somn reprezinta fenomene globale, afectand intregul creier, dar care se pot manifesta si local. Astfel, se stie ca unele mamifere au capacitatea de a pastra una dintre emisferele cerebrale in stare de veghe, in timp ce cealalta „doarme". Acest mecanism subtil este valabil si in cazul mamiferelor marine.

Dupa ce au descoperit aceasta capacitate a unor neuroni de a se odihni, cercetatorii de la Universitatea Wisconsin-Madison sunt interesati sa stabileasca daca aceste pauze sunt cauza scaderii capacitatii de concentrare sau a iritarii pe care o resimt persoanele care nu dorm suficient si sunt dominate de oboseala. Deocamdata, Giulio Tononi, unul dintre autorii studiului, este convins de legatura dintre nervozitate, lipsa concentrarii, oboseala si mai putine ore de somn.

Creierul are un numar impresionant de neuroni, aproximativ 100 de miliarde. Neuronul are componentele obisnuite unei celule, doar membrana lui are o configuratie particulara, foarte complicata: din corpul celular pleaca nenumarate ramificatii arborescente numite dendrite si un element extrem de lung, numit taxon.