- Marele Premiu de Formula 1™ al Braziliei e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 1 - 3 noiembrie 2024!
- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
Nimeni nu mai poate stabili formula, fie si chimica, a „Bibliei cu toate paginile deschise", cum mai este numita pictura exterioara a Manastirii Voronet. O manastire cat zarile fara de sfarsit ale vazduhului. In satul asezat pe un deal, inconjurat de bradetul verde, cenusiu.
Astazi, sub umbra alba a iernii, lacasul e ca un giuvaer albastru pe intinderea netarmurita a iernii. Este o frumoasa armonie intre constructia lacasului si picturile sale murale. Impresioneaza Judecata de Apoi. Albastru cu rauri rosii, de foc, un drum presarat de pacate, catre iad. Sau catre impacarea cu viata si indreptarea spre credinta. Si inainte de 1989, cand biserica era inchisa, oamenii se regaseau aici pe sine. Era o forma de lupta cu ateismul. In umbra brazilor seculari ai lui Stefan.
Astazi, in vremuri de criza, manastirea are o importanta speciala. Mai putini turisti, dar mai multi credinciosi. Maica stareta, Stavrofora Irina Pantescu, spune ca turistii, ca si pelerinii, vizitau manastirea si inainte de 1989, chiar daca nu se tineau slujbe, ca sa se regaseasca drept oameni. De atunci si pana astazi au venit de peste tot, din Japonia pana-n Australia, si s-au inchinat. Acum, maica stareta asteapta si un pelerin din Groenlanda. „Numai un pinguin n-a venit, dar il primim cum se cuvine."
Mai intai, cum vedeti, am stat de vorba cu maica stareta. Dar cu putin timp in urma, alaturi de un grup de turisti sositi cu autocarul si mergand pe urmele lui Eminescu, am poposit la Voronet. Zilele trecute am fost din nou si am aflat povestea unui preot, fost sudor, caruia intalnirea cu Manastirea Voronet cu ani in urma i-a schimbat destinul, i-a luminat viata. 
EMINESCU SI VORONETUL
Mai intai povestea turistilor, pelerini plecati de departe si ajunsi la mult-cunoscuta manastire. Grupul de iubitori ai lui Eminescu, ai literaturii in general, stransi in filiale Astra din tara, dar si din Bulgaria, Serbia, Republica Moldova a inclus ca punct de oprire si Manastirea Voronet. Sarbatoreau Deniile eminesciene si poposeau la Voronet, mergand pe urmele lui Mihai Eminescu.
Un preot sarb de origine romana din Deliblata, altul din Chisinau, un bulgar din Varna, alaturi de romani din Iasi, Alba-Iulia sau Timisoara au aprins o lumanare la mormantul lui Daniil Sihastrul de la manastire. Dar mai ales au admirat impresionanta scena: Judecata de Apoi. „Frumoase casi (case - n. red.) aveti voi, dar si mai frumoase sunt lacasele sfinte. Acest Voronet este magnific. Si Eminescu trebuie sa fi fost aici", mi-a spus Vlatko Petkovici, venit tocmai din Belgrad. Maica muzeografa, ghidul erudit al manastirii, monahia Elena Simionovici, ne-a spicuit din istoricul manastirii, dar mai ales ne-a explicat semnificatia picturilor aranjate pe albastrul inconfundabil de Voronet, deasupra capetelor noastre.
Maica are doua facultati si stie a prinde grai in limbi straini cate degete avem fiecare la maini. A scris si o carte despre manastire, care se afla la vanzare in gondac, un fel de biblioteca a manastirii, pentru cei care vor sa studieze in amanunt picturile si acasa. Pentru ca nu e lucru de saga, pictura te impresioneaza, dar tainele nu i le poti patrunde decat intorcandu-te si reintorcandu-te la ea. Acolo vin pelerini in costum popular din Bucovina si se roaga sfios, din tot sufletul, iar unii, batrani, se inchinau si plangeau.
Tot ei ajungeau la Voronet si inainte de 1989 si lasau pomelnice acolo, dar fiindca manastirea era inchisa, pomelnicele se duceau la biserica din sat, care este aproape.
PE CRIZA, MAI PUTINI TURISTI, MAI MULTI PELERINI
Stareta mi-a povestit despre afluxul de turisti de aici de-a lungul anilor. „Inainte era doar Monumentul Voronet. In 1991, cand mai multe manastiri s-au redeschis, Voronetul era in paragina. Au intrat maini care s-au apucat de gospodarie si, asa, pelerinii, inchinatorii, au crescut de la an la an. Si anul trecut, cu toata criza, au fost mai putini turisti, dar mai multi pelerini.
Pelerinajul la Manastirea Voronet l-as descrie ca pe o sete de a se adapa din adevaruri a celui care calatoreste la un izvor cat mai curat si mai pur. Si ca pe o necesitate a satisfacerii foamei spirituale. Cea materiala o gasesti oriunde, insa foamea spirituala, dorinta de a fi mai buni, in primul rand de a se cunoaste pe ei si pe cei din jur si de a cauta modele dupa care sa mearga spre desavarsire, e ceea ce trebuie sa gaseasca pelerinul."
Sursa: Jurnalul National
foto: romaniandream.com,
