- MAREA PREMIERĂ Te Cunosc de Undeva! Vezi ce surprize ți-am pregătit AZI de la ora 20:00, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
- Chefi la cuțite, sezonul 15 - din 10 martie, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
Dr. Mihail Pautov a avut-o ca invitată pe Gabriela Mușat, medic primar ORL, în cel de-al doilea episod MediCOOL, sezonul 4. Cei doi au abordat, în ediția din data de 18 februarie, subiectul antibioticelor, explicând cum și când putem să le luăm în mod corect.
MediCOOL, sezonul 4, episodul 2. Cum și când luăm antibioticele. Recomandările medicului Gabriela Mușat
Antibioticele sunt substanțe chimice care au rolul de a omorî nu virusurile, ci bacteriile.
Atunci când le administrăm, antibioticele nu urmăresc doar bacteriile patogene, cele care ne fac rău, ci omoară și bacterile nepatogene, cele cu care noi conviețuim, care ne ajută practic să avem o viață bună, conform specialistului ORL.
„Bacteriile acelea bune pe care noi le avem în cavitatea bucală, în tubul digestiv, ne ajută prin faptul că ele trăiesc acolo, eliminând acele bacterii patogene. Cu alte cuvinte, concurează cu ele. Este bine ca acele bacterii bune, saprofite, să le păstrăm și să avem grijă de ele.
Chiar se fac multe studii referitor la acest microbiom intestinal care este mult mai important decât am crezut noi până acum, iar noi cu antibioticele distrugem totul. De aceea, devenim mai vulnerabili la viitoarele infecții”, a precizat medicul Gabriela Mușat.
La rândul său, dr. Mihail Pautov a explicat că ar fi foarte util ca oamenii să schimbe această rugăminte pe care o au când merg la medic pentru o răceală, atunci când cer un antibiotic.
„Cred că întrebarea corectă ar fi: domnule doctor, dar oare nu se poate fără antibiotic? Iar medicul să decidă exact când e cazul să-ți dea antibiotic, nu să-ți dea doar pentru că așa l-ai rugat tu”, a menționat gazda emisiunii MediCOOL.
Invitata de astăzi spune că, în locul antibioticului, se va trata cu medicație simptomatică, adică „vom da antitermice pentru febră, antinevralgic pentru durere, pentru ca pacientul să treacă mai ușor peste această perioadă. Oricum, organismul se vindecă, noi doar îl ajutăm”.
Totodată, nu este recomandat să ținem antibiotice în casă.
MediCOOL, sezonul 4, episodul 2. Lista alimentelor bune pentru stomac
Carmen Brumă, tehnician nutriționist și antrenor de fitness, a explicat în ediția de sâmbătă, la MediCOOL, cât de importante sun fibrele în dieta noastră și la ce ne ajută probioticele, prebioticele și postbioticele.
„Nu mâncăm niciodată excesiv și nu combinăm multă mâncare cu mult alcool. Bem suficientă apă, în mod constant, astfel încât să avem un tranzit optim și să prevenim constipația.
Facem mișcare, pentru că exercițiul fizic ne ajută să întărim mușchii din peretele intestinal și astfel digestia să se întâmple așa cum trebuie. Nu în ultimul rând, să mâncăm fibre”, a început Carmen Brumă.
Alimente bune pentru stomac
- fructe
- leguminoase
- legume
- cereale
- semințe
De unde ne luăm fibrele și care este aportul lor în alimentația zilnică
Specialista în nutriție spune că recomandările medicale generale se situează între 25 și 30 de grame de fibre pe zi.
„Ce înseamnă acest lucru? Să luăm exemplu leguminoasele (mazărea) și cu o lingură punem într-o cană. Aici, avem 16 g de fibre. Încă nu e suficient.
Ai nevoie să mănânci alimente variate, nu doar mazăre, ca să faci aportul necesar de fibre. De exemplu, mai punem și niște broccoli, încă 5,5 g de fibre.
Aș propune să mai avem și niște fructe. Avem aici 100 g de zmeură, aproximativ 7-8 g de fibre. În total, acesta este necesarul pentru o zi”, a răspuns Carmen Brumă.
Totalitatea bacteriilor din intestinul nostru formează microbiomul, care este important pentru sănătatea noastră generală, de la cea psihică până la sistemul imunitar.
Dr. Mihail Pautov susține că există în jur de două kg de bacterii în intestinul nostru. Fibrele îi transmit creierului că „rezervorul este plin” și are undă verde la energie, la motivația de a face activitate fizică.
Ce sunt alimentele probiotice și prebiotice
Probioticele ajută microbiomul să repopuleze colonia de bacterii și să completeze. Le găsim în alimente fermentate precum chefir, iaurt, drojdie, murături, borș.
„Probioticele au nevoie și ele de hrană. Le hrănim cu prebiotice pe care le găsim în toate alimentele cu fibre”, a mai explicat Carmen Brumă.
Ce rezultă din fermentația alimentelor prebiotice în intestin? Rezultă niște activi, postbiotice, care ajută la mai multe lucruri, ca de exemplu, îmbunătățesc permeabilitatea intestinului și reduc trecerea de toxine, de agenți poluanți în sânge. Un postbiotic foarte bun este și untul.
