În România, educația este graduită sau cel puțin așa este susținut de stat. Cu toate acestea, lucrurile stau, de fapt, diferit.
Cât costă, de fapt, învățământul gratuit din România. Părinții trebuie să dispună de un buget uriaș
Asociația Salvați Copiii a realizat un studiu care arată că educația gratuită este doar pe hârtie, părinții plătind sume uriașe pentru învățământul de stat.
Potrivit studiului, costurile au crescut cu aproximativ 45% față de 2021 și chiar s-au triplat față de cele din 2018.
Școlarizarea copiilor în instituțiile de învățământ de stat reprezintă un efort financiar considerabil din partea părinților. În 2024, conform studiului realizat de asociația Salvați Copiii, cheltuielile părinților pentru un singur copil se ridică, în medie, la 9.818 lei. Această sumă este mai mare cu 3.100 lei (44,33%) față de 2021.
Citește și: A absolvit liceul, dar este analfabetă. Tânăra dă în judecată instituția. La ce meserie visează
Potrivit unei surse, bugetul părinților pentru educație se împarte în mai multe categorii, iar cea mai mare sumă este alocată meditațiilor, cu un cost mediu anual de 6.234 lei pentru un singur copil. Această sumă este de 2,5 ori mai mare decât în 2021.
Costurile diferă în funcție de oraș, de școală și clasă, dar și de activitățile școlare conexe. Cu toate acestea, 48% dintre părinți au declarat că plătesc pentru meditații. În cazul elevilor de gimnaziu și de liceu procentul este mai mare, respectiv 64% și 66%. Totodată, incidența meditațiilor este mai ridicată în capitală, fiind de 60%, în alte orașe sau în mediul rural fiind și cu 20% mai mică.
Cei mai mulți copii fac meditații la materii precum matematica, limbile străine și limba română. Costurile acestor ore suplimentare este destul de ridicat, iar 25% dintre părinți renunță la alte cheltuieli necesare pentru a le asigura copiilor bugetul pentru meditații.
La aceste cheltuieli se adaugă afertschoolul, cu un cost mediu anual de aproximativ 7.000 de lei, dar și cheltuieli pentru dispozitive electronice, de aproximativ 3.000 de lei anual. Însă cheltuielile nu se opresc aici. Copiii au nevoie și de rechizite, de alimente, transport. Astfel că, la costurile de mai devreme, se adaugă încă o sumă de aproximativ 3.000 de lei anual.
În același studiu realizat de Salvați Copiii se arată și faptul că prețurile variază în funcție de nivelul de învățământ: 6.803 lei pentru ciclul primar, 10.781 lei pentru gimnaziu și 12.119 lei pentru liceu.
Aceste sume ridică mari semne de întrebare în ceea ce privește accesul la educația de calitate pentru toți copiii, dat fiind faptul că educația gratuită este mai mult un miraj care se bazează foarte mult pe puterea economică a părinților.
„Problema care se pune este care e rolul şcolii? Pentru că noi ajungem să investim foarte mulţi bani în meditaţii. Mii de lei pe lună, pardon, aproape e o medie a familiilor de middle class. Asta înseamnă că şcoala nu-şi mai face datoria.
Altfel, nu văd de ce ar trebui să investim atâţia bani în educaţia primară a copilului pentru a reuşi în viaţă”, precizează sociologul Adrian Marcu, potrivit sursei menționate anterior.
Totodată, în România, 39% dintre copii sunt expuși riscului de sărăcie și excludere socială. Lipsa veniturilor familiei are un impact direct asupra vieții copiilor, atât din punct de vedere educațional, cât și fizic și emoțional.
„În ianuarie 2023, peste 214.936 de copii români cu vârste cuprinse între 7 și 17 ani nu erau înscriși în nicio formă de învățământ (primar, gimnazial, liceal sau profesional) iar, pe ansamblul învățământului primar și gimnazial, rata de părăsire timpurie a școlii a crescut de la 15,6% (2022) la 16,6% (2023) (cea mai mare valoare din 2018 în prezent). În fiecare an școlar, aproximativ 35.000 de elevi abandonează școala”, este precizat de asociația Salvați Copiii.
Studiul realizat de asociație mai arată și faptul că, în România, cheltuielile pentru educație reprezintă doar 13,3% din PIB, în timp ce media UE este de 19,4%.
