Iranul a avertizat vineri că-şi va apăra teritoriul de orice atac al Statelor Unite, după ce a doborât o dronă americană militară, iar The New Times (NYT) scrie că Donald Trump, care a aprobat iniţial atacuri contra unor ţinte iraniene, a dat înapoi, relatează AFP.
În contextul în care înfruntarea între cele două ţări alimentează temeri cu privire la izbucnirea unui război, cotidianul american dezvăluie că preşedintele american a aprobat iniţial atacauri aeriene - ca represalii - vizând ”o mână de ţinte iraniene, precum radare şi baterii de rachete”.
”Prima fază a operaţiunii începuse atunci când a fost anulată”, dezvăluie ziarul, citând un oficial de rang înalt din cadrul Guvernului.
”Avioanele erau în aer, iar navele în poziţie, dar nu trăseseră vreo rachetă atunci când a căzut ordinul de a se opri”.
Casa Albă şi Pentagonul au refuzat să comenteze aceste informaţii.
Noul acces de tensiune pare o nouă consecinţă a politicii ”presiunii maxime” a lui Trump, care vrea să determine Iranul să renunţe la ambiţiile sale nucleare şi să-i limiteze influenţa regională.
Joi, Iranul a doborât o dronă americanp militară care i-a încălcat, acuză el, spaţiul aerian. Statele Unite afirmă, la rândul lor, că drona a fost doborâtă în spaţiul aerian internaţional.
Ministerul iranian de Externe a revenit la comandă vineri şi a anunţat că dispune de ”probe irefutabile” care arată că drona de tip Global Hawk a încălcat spaţiul aerian iranian, fără să facă alte precizări.
Într-un apel telefonic ”de urgenţă”, adjunctul diplomaţiei iraniene Abbas Araghchi a transmis un mesaj Washingtonului, prin intermediul ambasadorului Elveţiei la Teheran, care reprezintă interesele americane, în absenţa unor relaţii diplomatice între Teheran şi Washington din 1980.
Iranul ”nu caută războiul”, a declarat Araghchi. Însă a avertizat ”forţele americane împotriva oricărei măsuri necugetate în regiune” şi a subliniat că Iranul îşi va apăra ”cu hotărâre teritoriul de orice agresiune”, se arată într-un comunicat.
ZBORURI COMERCIALE INTERZISE
Schimbându-şi poziţia, Trump a catalogat mai întâi drept o ”greşeală foarte mare” atacul iranian, însă a evocat apoi pista unei erori a părţii iraniene, comisă de vreun ”prost”, părând că vrea să detensioneze situaţia. ”Mi-e greu să cred că asta a fost deliberat”, a spus el.
Ca măsură de precauţie, Administraţia aeronautică federală a Statelor Unite (FAA) a interzis companiilor americane să survoleze spaţiul aerian controlat de Teheran deasupra Golfului Persic şi Golfului Oman ”până la noi ordine”.
Aceste restricţii au fost justificate printr-o ”creştere a activităţilor militare şi tensiunii politice tot mai mari în regiune, care reprezintă un risc la adresa operaţiunilor aviaţiei civile americane” şi un risc ”de eroare de identificare”.
Compania olandeză KLM i-a urmat exemplul, anunţând că avioanele sale nu mai survolează, până la noi ordine, Strâmtoarea Ormuz, un punct de trecere strategic în aprovizionarea la nivel mondial cu petrol în regiunea Golfului Persic.
În pofida afirmaţiilor repetate ale Statelor Unite şi Iranului potrivit cărora ele nu caută războiul, escalada şi multiplicarea incidentelor alimentează temeri că o scânteie poate declanţa o deflagraţie.
Rusia a avertizat împotriva unui eventual recurs al Statelor Unite la forţă împotriva Iranului, apreciind că aceasta ar fi ”o catastrofă”.
În schimb, premierul israelian Benjamin Netanyahu a îndemnat comunitatea internaţională să susţină Statele Unite împotriva Iranului.
RĂZBOI PE TEMA LOCALIZĂRII
Tensiunile continuă să crească după retragerea americană, în mai 2018, din acordul internaţional în dosarul nuclear iranian, urmată de reimpunerea unor sancţiuni dure americane Iranului, ce privează ţara de beneficii economice pe care le sconta de pe urma pactului.
Ele s-au intensificat prin atacuri contra unor peroliere în regiunea Golfului Persic, în mai şi iunie, imputate de Washington Teheranului, care dezminte.
Statele Unite tocmai şi-au consolidat şi mai mult dispozitivul militar în Orientul Mijlociu, în contextul în care noi friciuni sunt de preconizat, odată cu anunţarea de către Iran a faptului că rezervele sale de uraniu slab îmbogăţit urmează să depăşească, la 27 iunie, limita prevăzută de Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian.
În ultimele 24 de ore, Teheranul şi Washingtonul au purtat un adevărat război de comunicare pe tema localizării exacte a dronei apaţinând Marinei americane (US Navy) în momentul atacului.
Iranul a dat asigurări că a găsit în apele sale teritoriale fragmente din drona doborâtă, afirmă el, cu o rachetă de tip "3-Khordad" trasă de către Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a Republicii islamice.
Potrivit Comandamentului Central al Forţelor americane, drona a fost doborâtă cu o rachetă de tip sol-aer, deasupra Strâmtorii Ormuz.
Pentagonul a dat asigurări că aeronava nu a încălcat ”vreun moment” spaţiul aerian aerian şi a publicat o hartă pentru a-şi susţine afirmaţiile.
Sursa : news.ro
Donald Trump a prevenit Teheranul, într-un mesaj transmis de Oman, că un atac american împotriva Iranului era iminent... Iranul susține că a lansat două avertismente înainte să doboare drona americană...
