Tunisia s-a trezit luni dimineaţa siderată, după primul tur al unor alegeri prezidenţiale ieşite din comun, în care primele două locuri sunt revendicate de către doi outsideri ”antisistem”, rezultate neconfirmate oficial, relatează AFP.
Un universitar fără partid împotriva unui publicitar aflat în închisoare - presa tunisiană a pus luni pe prima pagină pozele lui Kais Saied şi Nabil Karoui, care au dat amândoi asigurări că s-au calificat în turul doi, pe baza exit-pollurilor, în absenţa unor rezultate oficiale.
”Un verdict pe care nu-l aşteptam”, exclama cotidianul La Presse. ”Palma”, titra Le Temps în editorialul său, în timp ce ziarul arabofon Echourouk evocă un ”cutremur politic”, iar Maghreb un ”tsumani”.
În cazul în care acest scenariu se confirmă, este vorba efectiv despre un seism pentru clasa politică tunisiană aflată la putere de la Revoluţia din 2011 şi începutul unei perioade de imensă incertitudine în ţară după ”primăvara arabă”.
Instanţa electorală (Isie) nu a prezentat încă vreun rezultat oficial, cu excepţia prezenţei la urne de 45,02% - un nivel slab faţă de nivelul de 64% în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014.
Într-o primă reacţie, duminică noaptea, premierul Youssef Chahed, care se anunţă unul dintre marii perdanţi ai scrutinului, a îndemnat tabăra liberală şi de centru să facă bloc în legislativele de la 6 octombrie şi şi-a exprimat îngrijorarea faţă de prezenţa slabă la urne, ”rea pentru tranziţia democratică”.
Partidul de inspiraţie islamistă Ennahdha, al cărui candidat Abdefattah Mourou s-ar fi plasat al treilea, a îndemnat la prudenţă şi a sugerat că cifrele sale ar diferi de ale sondajelor publicate.
RESPINGEREA ”ELITELOR”
Scrutinul, în care se înfruntau 26 de candidaţi, s-a desfăşurat pe fondul unei crize sociale şi economice cronice şi într-o atmosferă de respingere a elitelor politice.
Potrivit institutelor private Sigma Conseil şi Emrhod, Kais Saied se clasează pe primul loc cu 19% din voturile exprimate, urmat de Nabil Karoui, creditat cu aproximativ 15% din voturile exprimate.
Karoui, în vârstă de 56 de ani, se află după gratii de la 23 august, cu privire la ”spălare de bani”, iar justiţia i-a refuzat în trei rânduri cererea de eliberare. În cazul în care calificarea sa în turul doi se confirmă, va fi o situaţie fără precedent în lume într-un scrutin prezidenţial.
Fondator al postului privat Nessma, taxat drept ”populist” de către criticii săi, el şi-a construit popularitatea organizând operaţiuni de caritate în regiuni defavorizate din ţară, relatatae abundent de Nessma.
El şi-a întrerupt, în paralel, relaţiile cu cercurile puterii, de care era apropiat. "Nabil Karoui este originar din sistem, însă a jucat cartea poporului împotriva establishmentului, (iar) clasa politică din care provine s-a unit (atunci) împotriva sa”, analizează politiologul Hamza Meddeb.
Kais Saied a debutat pe scena politică ca într-un joc de popice. Acest constituţionalist foarte conservator în chestiuni de societate le este cunoscut tunisienilor după ce a comentat scena politică - pe platourile de televiziune - de la revoluţia din 2011.
El nu are vreo structură care să-l susţină şi nu a participat vreodată la vreo campanie electorală. El şi-a multiplicat deplasările în ţară în ultimele săptămâni, mizând pe o proximitate.
”Asta o să fie ceva nou”, zâmbea luni dimineaţa un brutar, Said. ”Trebuie să vedem ce-o fi. Oricum, ceea ce contează în Tunisia este Parlamentul”, a adăugat el, în contextul în care alegerile legislative urmează să aibă loc la 6 octombrie, înaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale.
”UNDE SUNT TINERII?”
Scrutinul pare că a fost marcat de o alienare a tinerilor, un electorat crucial, pe care preşedintele Isie Nabil Baffoun l-a îndemnat să iasă la urne, într-o declaraţie vehementă, cu o oră înainte de încheierea operaţiunilor.
”Dar unde sunt tinerii? Este vorba despre patria lor, viitorul lor”, şi-a exprimat nemulţumirea un alegător sexagenar, Adil Toumi, într-o secţie de votare la Tunis.
”Acesta este semnul unei alienări foarte profunde faţă de o clasă politică ce nu a răspuns aşteptărilor economice şi sociale”, declară pentru AFP Hamza Meddeb. "Dezgustul faţă de clasa politică pare să se traducă printr-un vot pentru outsideri”, adaugă politologul.
Tunisienii sunt îngrijoraţi, înainte de orice altceva, de o criză socială într-o ţară aflată sub perfuzia Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi în care şomajul este de 15%, iar inflaţia atinge 7%.
Scrutinul s-a desfăşurat în calm. Mii de observatori au fost desfăşuraţi de partide şi instituţii internaţionale în secţiile de votare. Ei nu au semnalat încălcări majore duminică.
Sursa : news.ro
La un pas de moarte. Trăiește după ce a fost victima unui atac terorist. „M-au salvat, au stat între mine și bombă”... Trump evocă un răspuns militar după atacurile cu drone de sâmbătă vizând instalaţii saudite; preţul petrolului creşte...
