Nu doar o data ti s-a intamplat sa-ti auzi vocea si sa para ca nu e a ta. Si apoi ai fi ascultat-o la infinit, doar-doar sa descoperi ce are diferit. Si, in momentul in care nu reusesti sa ajungi la o concluzie, te intrebi, firesc, de ce…
Intrebarea este veche, precum aceea despre ou si gaina. Raspunsul este, in orice caz, acelasi: atunci cand vocea este inregistrata, se aude mai acut, ca si cum i-ar lipsi “bass-ul” si “reverbe-ul”, cele doua facand ca vocea ta sa sune mai bine. Motivul se gaseste in faptul ca atunci cand vorbim, vocea noastra pleaca pe doua canale diferite catre organul nostru de auz, organul Corti. Acesta are rolul de a transforma energia de vibratie in energie nervoasa.
Greu de explicat stiintific, dar putem sa spunem pe intelesul tuturor: in momentul in care vorbim, punem suflet si sentiment, o voce inregistrata e bruta si nu reuseste sa redea, in mod fidel, emotia.
Foto: hepta
