Atunci când eram copii, mulți dintre noi au călătorit cu „Speranța”, corabia din "Toate pânzele sus”, până în Țara de Foc. Am trăit cu entuziasm aventurile echipajului, îndrăgindu-l pe Ismail și sperând că aventurile celor doi prieteni - românul Anton Lupan și francezul Pierre Vaillant - vor învinge orice obstacol.
Dar oare câți știm cum s-a născut „Speranța”, nava pe care scriitorul Radu Tudoran și-o imagina maiestuoasă, capabilă să înfrunte atât apele învolburate ale mărilor șo oceanelor, cât și furia piraților?
Au trecut aproape cinci decenii de la nașterea „Speranței”
Povestea ei începe tocmai în 1970, adică acum... 46 de ani. Este anul în care ofițerul de marină Marin Deboveanu începea să construiască goeleta „Speranța“, ambarcațiune pe care echipajul lui Lupan a plecat spre Țara de Foc.
Corabia care avea să fie platou de filmare pentru unul dintre cele mai îndrăgite filme românești – „Toate pânzele sus!“, s-a născut dintr-un fost pescador botezat „Jirlau“, tip Seiner SKS, o navă de larg. În 2016, la 83 de ani, fostul ofițer de marină își amintește cu drag de goeletă.
Speranța, prima dragoste a fostului ofițer
„Nava este prima mea dragoste, deși ca și construcție a fost al doilea vas pe care l-am proiectat. A prins contur în doar trei luni, în condițiile în care pe atunci, din cauza inundațiilor mari, toate șantierele de la Dunăre erau sub apă și nu m-au primit să lucrez. Am fost nevoit să organizez eu un șantier, la un atelier care repară cazane, la Brăila", a povestit Marin Deboveanu pentru Adevărul.
Cel mai mare regret al căpitanului "Speranței" este că navă a fost distrusă prin anii '80 dintr-un motiv absurd. Goeleta s-a scufundat în portul Tomis din Constanța, după ce puntea a fost tăiată, ca motorul să servească drept generator de curent la alte filmări.
Din păcate, „Speranța” a fost treptat șubrezită de aceste turnaje (uneori în condiții dificile): reparațiile erau din ce în ce mai frecvente și costititoare, iar România comunistă nu mai avea fonduri, astfel că nava a fost dezmembrată în anii 1980.
